Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Poemul celor doi gânditori

2 min lectură·
Mediu
Sper să mă ascund într-o mare albastră
Nu neagră
Căci pielea mea este solz de apă blues și îndepărtată de țară
Marea albastră sălbatică
Ni se lasă în valuri, ca să îți caute tălpile și pășirea, pe ea;
Unde te duci, când o să vii, unde te-ai ascuns
O să îți dau cheia
Trage tu fermoarul, dincolo de banchiză unde se întinde acum lacătul, geamantanul
Femeia cea albă,
Cu rochie albă,
O țară magică, cu oameni pitici, toți albi, numai noi doi suntem înalți și albaștri
În scoică ne-am ascunde tot numele, doar marea ni-l cântă
Lampioanele de afară sunt reci
A venit iarna, și eu le încălzesc cu mâinile mele amândouă.
Este noapte,
Este neagră,
Pe un petec de pământ, cu îndestulare, să încălzim noaptea ca pe o plapumă
Unde am rămas singură de orice om, orice alt om care nu îmi seamănă
Ce să faci pe afară?
Este noapte și-apoi alb, pe undeva niște oameni scunzi și toți albi care ne caută
Ne strigă din mult vasta îndepărtare
Cu vicii pițigăiate și reale, sălbatice, cred că au trupurile goale
Cu frunze uscate la sex
Și noi tăcem, prin morminte de viață,
Suntem visători,
Ne mâncăm, pe pâine, ultimele clipe de libertate, de parcă
Am fi fost niște Robinson Crusoe, dar numai că ne-am pierdut capetele
Dacă am dat cu capul exact de câinele nostru.
Sunt prea mulți oameni ca noi
Să fugim,
Unde iubirea ne ține pe brațe și ne laudă trupul unic fără defect
Ne iubesc mereu toate merele verzi, că suntem cu trupurile albastre, tip Avatar
Se roagă la noi
Părăsirea copacilor și a pădurilor dese, până la mare, dar noi suntem mici
Scunzi pe o insulă, cu oameni albi, născuți, nu făcuți
Ce rochii albe, ce oase...
Coșurile dau pe dinafară cu mere, nu cu zăpadă
Îți aduci aminte în trecut îți adusesem un paner uriaș plin cu zăpadă
Să te speli pe picioare, pe trupul dezbrăcat să te speli,
Ce rochie are, ce oase...
Sunt unii
Care nu ne seamănă și care tocmai de aceasta ne vor.
083
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
343
Citire
2 min
Versuri
42
Actualizat

Cum sa citezi

Iulia Elize. “Poemul celor doi gânditori.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/iulia-elize/poezie/14184973/poemul-celor-doi-ganditori

Comentarii (8)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@cont-sters-2743Ș
șters
Repeți, de foarte multe ori, acele culori, în special albastru și alb. Intenționat sau neintenționat, mie mi se pare un exces, dar acest lucru reflectă doar gustul meu. Observ și cuvinte din același câmp semantic, mici și scunzi, și acolo simt că se poate face ceva. Vrea ce remarc, din acest text, e mâncatul pe pâine al clipelor de libertate, o metaforă cu adevărat reușită, care descrie realitatea. Din punctul meu de vedere, poemul mai poate fi concentrat.
0
@cont-sters-2743Ș
șters
Corecție, mi-a jucat androidul feste
0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Ionuț, poemul a fost gândit pe ideea refugierii posibile la popoarele mai mici și mai vechi, tradiționale, ca un fel de mers tip Paul Gauguin în Tahiti. Sau cum am spus mai sus, Robinson Crusoe. Poate, înspre locuri mai virgine, oamenii par perfecți și nu le lipsește nimic. Repetiția a venit ca să arate apetența pentru un astfel de scenariu imaginar, un fel de leitmotiv care arată dragostea pentru acele locuri și oameni, la fel și imaginea ”rochiilor și a oaselor”, este o simpatie întoarsă.

Mulțumesc mult pentru lectură și semn... Te mai aștept.

Eu i-am imaginat ”albi”, dar în realitate băștinașul e mai negricios, am folosit albul ca un fel de simbol de ideal de cogniție...
0
@cont-sters-2743Ș
șters
nu am intrat în ideea textului şi nu am argumentat, nu înseamnă că nu am înţeles textul. Când un autor îşi explică textul, îi răpeşte cititorului farmecul lecturii, farmecul descoperirii şi al reinterpretării. Şi ştiam şi de ce ai folosit repetiţia, nu am contestat motivul, am spus doar care este gustul meu, referitor la estetică. Este evident faptul că tu alegi ce este mai bine pentru tine, după propriile tale criterii, de aceea nu încerc îm niciun fel să te conving. Numai de bine!
0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Ionuț, ai ridicat niște chestiuni, normal că am explicat. Dacă tu zici una, două chestii referitoare la text, ridici mingea la fileu, normal că o văd și mă provoci să răspund. Nu trebuie să te superi dacă tu zici ceva, pasezi o minge, iar eu o ating.

În rest, mă bucur că ai trecut... Spor la scris și în planurile tale, timpul ne aparține numai când îl folosim alături de oameni dragi și în cumpătare, altfel ne trezim că vine Crăciunul și noi de exemplu nu ne-am bifat tot ce era cazul... Cum, de altfel și ziua de azi, pe care ți-o doresc bogată. Timpul și omul contează. Legăturile din zile contează, acelea care ne fac mai cu sens, internal...

0
@cont-sters-2743Ș
șters
pur şi simplu dialoghez. Iar dialogurile acestea constructive... sunt benefice pe acest site care, iată, are, datorită deciziilor inspirate de sus, o nouă aură...
0
@miclaus-silvestruMS
- frumos ar fi să se renunțe la primul „care”... d-l Ionuț știe de ce!!!

- pentru ultimul vers, după cum este vorba românului, poate-i mai corect exprimat prin: „tocmai de aceea ne vor”...

Spor și inspirație... tuturor colegilor!
0
@iulia-elizeIE
Iulia Elize
Modific, repede, mulțumesc... Pe aceasta îl las, e mai emfatic. Îmi place, e mai explicit. Mulțumesc Silw! :) Domnule Miclăuș, adică...
0