"poem sau nici măcar" – 21088 rezultate
0.04 secundeMeilisearchpoezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac
Costin
Nu sunt poet...si nici nu vrau sa fiu...Vreau sa fiu asa cum ma simt...sa fac ce simt...N-am scris niciodata o poezie sau un text de dragul de a crea arta...pur si simplu au fost anumite momente in viata mea care mi-au determinat anumite stari de spirit, iar singurul mod prin care-mi puteam gasi linistea launtrica era sa dau frau liber mainii pe o foaie de hartie, si sa o las sa astearna ce simt.DA sunt genul de om caruia-i plac provocarile, fie ele de zi cu zi sau filozofice, care iubeste paradoxurile...care incearac sa treaca de anumite limite(limite pe care mare majoritate a semenilor mei nici macar nu le constientizeaza)...care incearca sa nu cada in patima visarii nici sa se lase furat de o realitate excesiva.Ar mai fi multe de spus dar cred ca este indeajuns. CONCLUZIE(?):doar eu(justme)
3 poezii, 0 proze
Motoc Lavinia
Am debutat cu cateva poeme in Ceaiul de la ora cinci, cu ceva ani in urma, insa activez literar abia din 2002, cu ajutorul sitului www.poezie.ro. Am mai publicat poezie si proza in paginile ziarului Ziua literara si in Atheneum. Desi nu am publicat nici un volum, cateva poeme personale sunt incluse intr-una din antologiile colective publicate de comunitatea poezie.ro. Am castigat un premiu I de creatie literara la Bacau. Poezia este pana la urma un fel de ' acasa' pentru cei care nu isi mai gasesc locul. Sau este ceea ce vrea poetul sa fie.
248 poezii, 0 proze
PVPier delle Vigne
cca 1190 - 1249 Capuan de origine, Pier delle Vigne (Piero dello Vigne sau Pier della Vigna) a fost mai întâi notar, ca și Iacopo da Lentini, apoi judecător, protonar și sfetnic intim al lui Frederic al II-lea, împărat al Germaniei, rege al celor Două Sicilii, poet și protector al artelor. Deși pe Pier l-a iubit ca pe nici unul dintre curtenii săi, împăratul, dând ascultare unor intrigi, l-a bănuit de necredință și l-a aruncat în temniță (1248) unde, orb, și-a pus capăt zilelor
1 poezii, 0 proze
MUMihai Ursachi
Mihai Ursachi (n. 17 februarie 1941, Băile Struga, județul Iași - d. 10 martie 2004) a fost un poet și traducător român. În anii '60, a fost închis pentru încercarea de a trece înot Dunărea lângă Porțile de Fier. Până în 1981, când a emigrat în SUA, nu a avut nici un fel de loc de muncă stabil. Vara lucra ca salvamar la Lacul Ciric, lângă Iași, activitatea sa literară însumând mai multe volume de poezie, eseuri și traduceri din limba germană. A tradus în limba română creațiile unor scriitori ca Hölderlin, Schiller și Paul Celan. În Statele Unite a intrat în viața universitară, fiind, pe rând, asistent de limba germană la Universitatea Statului Texas din Fort Worth, apoi doctorand și lector la Universitatea Statului California. Cu toate acestea, Ursachi a revenit în România după Revoluție, când a obținut și primul său contract de muncă în țara natală, fiind numit director al Teatrului Vasile Alecsandri din Iași. După ce în 1992 a fost demis, printr-un decret al ministrului culturii, a...
15 poezii, 0 proze
DTDaniel Turcea
Născut în Tîrgu-Jiu la 22 iulie 1945. Absolvent al liceului „Nicolae Balcescu“ din Pitești (1963). Licențiat al Institutului de arhitectură „Ion Mincu“ din București (1968). Moare la 28 martie 1979 la nici 34 de ani. Debut în revista „Amfiteatru“ (1968). Bibliografia: „Entropia“ (Editura Cartea Românească, 1970) „Epifania“(Editura Cartea Românească, 1978) „Epifania“, colecția „Hyperion“(Editura Cartea Românească, 1982) Daniel Turcea este un mare poet creștin, despre care s-a scris mult prea puțin. El reprezintă un model de convertire, dar și de trăire intensă a credinței și a spiritualității creștine la Mănăstirea Cernica, unde și-a petrecut utimii ani din viață. Curajul și demnitatea de care a dat dovadă în fața unei crunte boli care l-a doborât „în floarea vârstei“ arată întregii lumi un creștin care a înțeles în profunzime planul divin și rostul omului pe acest pământ. Creația poetică a lui Daniel Turcea, împletită cu destinul tragic, unic în felul său în literatura noastră,...
33 poezii, 0 proze
KKabir
Kabir este discipolul renumitului ascet hindus Ramananda. Kabir se numără printre cei mai mari poeți din lume, biografia lui Kabir, însă, este înconjurată de legende contradictorii, neputându-se avea încredere în nici una dintre ele. Unele au o sursă hindusă, alta musulmană, susținând că a fost ba sufi, ba un sfânt brahman. Numele lui e o dovadă convingătoare că a provenit dintr-o familie de musulmani și cea mai probabilă variantă este cea după care Kabir a fost copilul natural sau înfiat al unui țesător musulman. Kabir a fost mai mult decât un poet, a fost un om al spiritului, un înțelept, un reformator religios și întemeietorul unei școli care numără și azi aproape un milion de hinduși, dar Kabir rămâne pentru noi poetul mistic. Kabir a urât orice exclusivism religios și a căutat mai înainte de toate să-i inițieze pe oameni în libertatea divină. În paralel cu viața lui interioară de iubire și închinare, cu expresia ei artistică în muzică și cuvinte – căci a fost un muzician la fel...
56 poezii, 0 proze
CFConstantin Fântâneru
Constantin Fântâneru (n. 1 ianuarie 1907, Glodu, județul Argeș, după unele surse în satul Budișteni, Argeș – d. 21 martie 1975, Ștefănești, județul Argeș) a fost un scriitor român care a activat și publicat cu precădere în perioada interbelică. Un veșnic neadaptat, l-a făcut să scrie pe Eugen Ionescu, cu care a fost prieten în tinerețe, că „nu se simte bine nici la oraș, nici în cultură, nici printre oameni, nici singur”. Elenist, a fost profesorul de limbă greacă al lui Constantin Noica. În anul 1932 a publicat singurul său roman, numit „Interior”, roman al adolescentului întârziat. În anul 1942 suferă o depresie nervoasă, din care își revine cu greutate, în anul 1948, când devine profesor de țară. Uitat o bună bucată de vreme, este recuperat în perioada recentă, operele sale (puține la număr) fiind republicate și bucurându-se de interesul moderat al criticii literare. A fost un prozator, critic literar, poet și dramaturg român. Activitate publicistică la Prezentul, apoi la Universul...
1 poezii, 0 proze
Vlad Aurelian
Născut în anul 1985, București. Am terminat "Liceul Teoretic C.A. Rosetti", promoția 2004. Am absolvit Fac. de Relații Comerciale și Financiar-Bancare Interne și Internaționale, din cadrul "Univ. Româno-Americane", promoția 2008, cu nota (scris + oral) 9,50. Am început să scriu de 8 ani, dar în niciun caz astfel de texte literare. Pentru mine proza și poezia nu reprezintă decât un test, un test de auto-depășire, de confirmare a faptului că pot mai mult. Așa cum îi spuneam unui prieten, scriu și aici: când pun mâna pe creion sau tastatură, nu există nicio limită la ceea ce aș putea să creez. Îmi place să cred că poeziile mele fac parte din curentul psiho-romantism, de fiecare dată încercând să duc sentimentele (dragostea, în special) la extrem, astfel încât să existe un înțeles ascuns în versuri. Nu am niciun poet favorit, dar am o oglindă. Din literatură am doar un singur scriitor preferat, Jules Verne, și o mare alergie la citit... altceva. Nu am publicat vreun material, dar ideea...
1 poezii, 0 proze
CPConstantin Petcu
Profesor, animator literar, poet Constantin Petcu s-a născut la 16 mai 1949 (m. 6 noiembrie 1998, la Cluj), în localitatea Pogoanele. În 1980 a absolvit Facultatea de Limba și Literatura Română a Universității București. Peste douăzeci de ani a lucrat în învățământul buzoian, ca profesor de Limba Română, în ultimii zece ani la Școala Normală Spiru C. Haret. Și-a făcut debutul cu poezie în revista studențească Studium (1986). A colaborat la diferite ziare și reviste din țară: Viața Buzăului, Școala Buzoiană, Contemporanul, Învățământul liceal și tehnico-profesional, Vatra ș.a. Între 1979-1989 a coordonat activitatea Cenaclului literar ,,Al Sahia”, de pe lângă Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, aici a editat Foaia literară. Aici s-au format autori ca: Mihai M. Macovei, Ion P. Iacob, Ștefan Dima, Grigore Buga, Girel Barbu, Ion Nica și nu în ultimul rând poetul și marele animator cultural Marin Ifrim care, din anul 2000, este ințiatorul Concursului Național de creație literară...
9 poezii, 0 proze
Cristi
Am 26 ani (sau cel putin atatia am cand scriu aceste randuri). Am facut in liceu fizica-chimie, in facultate informatica si acum lucrez ca programator. Nu am fost niciodata in liceu "prieten" cu materia "Limba si literatura romana". Nu ne-am inteles, nu ne-am simpatizat... Nu imi placea sa comentez scrierile altora. Niciodata nu mi-a placut sa scriu sau sa vorbesc despre ce au scris altii. Parerea mea este: au scris pentru ca asa au simtit. Punct. Nu trebuie noi sa incercam sa despicam firul in patru, oricum nu vom putea sti daca scrierile lor au fost inspirate din fapte reale sau nu. Un poem, o scriere - orice scriere - trebuie apreciata pentru ca este. Atat. Trebuie simtita, nu analizata... Asta simteam atunci si asta simt si acum. Probabil de aceea nu imi place sa spun lumii de ce am scris una sau alta. Am scris pentru ca asa au vrut gandurile mele sa nasca acele cuvinte. Atat! Momentan traiesc in Strasbourg, Franta si nu as da orasul acesta pentru altul.
2 poezii, 0 proze
poem sau nici măcar
de liviu clisu
Eu eram frumos iar ea era doar o poză, Eu dormeam intr-un fel de piatră albă stoarsă, Ea chema ploaia ca să–i ude hîrtia fotografiei, să scape de paradisul imortelei, Acum stau și mă uit la știri cu...
poem pentru mine însumi despre cum stau de vorbă cu mine însumi
de George Pașa
privesc în oglinda dintr-o altă oglindă aflată într-o altă oglindă aflată într-o altă oglindă... până nu se mai vede nimic, nici măcar punctul ăla pe care tot încerc să-l așez undeva, dar nu are...
Postfață la volumul Lungul poem haiku de o mie de strofe, de Valentin Tașcu
de Marius Marian Șolea
POSFAÞÃ O viață interesantă are acest tînăr, foarte tînăr poet. La o vîrstă la care cei mai mulți colegi de generație abia de se gîndesc să-și adune un prim volum, Marius Marian Șolea, iată, se află...
retrogândire sedimentară
de Daniel Dăian
nu sunt adeptul concertelor florale la sfârșitul salbatic al unei nopți albe pentru că poemele mele sunt curvele mele și da am spus poem sau femeie după preferința fiecăruia și da este vorba numai și...
Haiku-ul? Uitare de sine
de Corneliu Traian Atanasiu
Poemul de mai jos l-am găsit în subsolul unui mesaj al lui Francesco de Sabata căruia îi cerusem o adresă poștală pentru a-i trimite premiul obținut la concursul SGP de anul acesta. Se poate să fie...
Apamea
de Ionut Acrudoae
Suspine pentru replicile oferite de trecut, amintiri reverberate de antichitatea obosită în propria-i nemurire. Chinul surâsului deșertic, uimirea chipului ei trist revelat de scâncetul înfiorător al...
Poetul și Poezia
de Adi Cristi
poezia este o stare așa cum și bucuria este o stare așa cum și cel care provoacă lacrima și cel care provoacă dezordine și cel care trece pe roșu fac parte din următorul vers poezia nu poate fi o...
mihai zabet
de Andrei Ruse
RA: cine e, domnule, zabet ăsta? zabet ăsta e un vexat domnule un vexat care s-a născut pe agonia și probabil tot pe agonia o să moară un vexat care a intrat din întâmplare pe site fără nicio...
De ce iubim poezia?
de Liliana Armasu
De ce iubim poezia? În atenția marilor (ne)iubitori de poezie! Deși de cele mai multe ori fugim de ea ca de ceva rușinos – nimănui folositoare, absolut neprofitabilă, cvasimaterială, parcă lipsită de...