retrogândire sedimentară

nu sunt adeptul concertelor florale la sfârșitul salbatic al unei nopți albe

pentru că poemele mele sunt curvele mele

și da

am spus poem sau femeie după preferința fiecăruia

și da

este vorba numai și numai despre posesoarele de identitate dăruită

la bunul plac al devoratorilor de publicitate ieftină

eu cred cu sinceritate că lumea a apărut dintr-o slăbiciune a bărbosului pentru exemplarul perfect

de conviețuire într-un spațiu gradat cu precizie până la înălțimea gardului de sârmă ghimpată

a fost de altfel singura dată când și-a permis să fie bărbat

cu necesarul animalului de companie până la epuizare

dar timpul nu a rămas liniar nici măcar pentru inventatorul de lumi

gradul de dispariție din propria sine era mult peste așteptările inconștiente ale companiei

care nu se mai lăsa tradusă integral de la începutul căscatului până la ultima picătură

din luciditatea creatorului

de furie

i-a dăruit permanent conștiința

da-ului adamic