"plânge un gând" – 17507 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ASAlbu Marius Silvan
Nefiinta In tacerea ratiunii imi odihnesc sufletul amagit De dulceaga amintire a unui sarut nesfarsit... Incet alunec in nefiinta,plutesc in gand, O viata las in urma...pulbere in vant. Prin ploaie ma misc,fara putere si privesc... O lume salbatica, fara culoare, un peisaj grotesc. In acest decor inert ,lipsit de suflet si maretie, Numai noaptea stelelor aprinse trezeste emotie. Te vad... Privesc splendoarea unui sentiment atat de firesc, Cum dispare fara speranta in neantul omenesc. Esti doar o imagine umana,un vis salbatic... Plec acum, lipsit de viata...fantomatic. Sunt atras de durerea inimii in spatiu neinsufletit Unde o femeie plange pentru-al meu drum neispravit; In al vietii cimitir ,intr-un cenusiu mormant Ma odihnesc in pace ,fara culoare si cuvant.
19 poezii, 0 proze
Olteanu Marius Stefan
Munceste ca si cum nu ai avea nevoie de bani. Iubeste ca si cand nimeni nu te-a facut sa suferi. Danseaza ca si cand nimeni nu te vede. Canta de parca nu te-ar auzi nimeni. Traieste ca si cand ar fi ultima zi pe pamant. Cand iti vine sa plangi, adu-ti aminte de clipele in care zambeai, cand simti ca viata nu are nici un rost gandeste-te la cei ce mai au doar o zi de trait, cand simti ca vrei sa mori gandeste-te ca altii ar da orice sa traiasca....iubeste-ti viata si mai ales prietenii...E cel mai de pret lucru.
1 poezii, 0 proze
Cristian Tanasescu
Sunt un roman canadian si locuiesc la Montreal, un oras multietnic cu ierni lungi si enervante, un megalopolis in plina vibratie inconjurat de minunate parcuri, totul dominat de un munte numit Mount Royal, de la care-si si trage numele de Montreal. M-am nascut intr-un sfarsit de octombrie in anul 1966 atunci cand toamna plangea cu frunze galbene peste parcurile din orasul Ploiesti, oras unde am trait pana la varsta de 34 de ani cand am parasit definitiv Romania. Ca roman cred ca Eminescu este cel mai mare poet al lumii iar Bacovia imi este cel mai drag prieten. Pana in decembrie 2004 nu am scris niciodata un rand macar, am inceput s-o fac insa pentru ca scriindu-mi gandurile in limba romana ma pot apropia mai mult de Romania, tara pe care o iubesc foarte mult si pe care o voi purta mereu in inima mea.
21 poezii, 0 proze
doru alexandru
sunt un simplu om care nu vrea decat sa se afirme dar sa nu fie criticat de cei care nu stiu ce este o poezie ma aplec cu turpul caut o stea ma inailt cu privirea stau si ma intreb:oare unde o fi ea? te caut pe tine cea mai iubita femeie-iubita de mine sa stii ca te astept ,te astept si o viata cum sa urasc un trup ,un suflet,o inima te tine TE IUBESC tu esti cea mai aleasa sa-ti dau tot ce am sa-ti dau toata iubirea unde esti acum? de-mi caut eu mangaierea? DOAMNE CAT TE IUBESC! cu tine in viata.... stiu ,ca pot sa reusesc iar pt tine doar mai am speranta o lume mizera fara rusine doar cu dispret o fericire ce-i doar efemera nimic nu are pret mai putin dragostea!!! eu am nevoie de tine tu te gandesti acum? oare gandu-ti e la mine? sa fiu eu oare singur la capat de drum? te rog te implor iti cer si iertare caci nu mai vreau sa mor atunci nu mai am sperante cum oare sa fac cum oare sa ajung ca de durere sa scap sa nu mai plang cum ra razbesc sa uit de necaz,sa-l uit de ce exist de ce...
1 poezii, 0 proze
bizau
Povestea unei fete de 16 ani A fost odata o fata,care avea un prieten stabil,erau impreuna de aproape 1 an....Dar acest baiat era extrem de gelos,si nu ii permitea sa faca absolut nimic.Fata se certa tot timpul cu el....Deci sa zicem ca fata se numeste Alina,ea avea probleme cu mama sa,din cauza prietenului ei..deci sa zicem ca el se numeste Marian.Alina sa saturat de atatea probleme,de atata suferinta,probleme,lacrimi..etc... Ea a decis sa se inchida in sine...sa nu mai vorbeasca cu nimeni.....Din acea zi Alina a devenit o fata..cu care nu se mai putea vorbi......ea plangea,suferea ..dar nimeni nu stia.... Tot asa a durat un timp,de suferinta,si lacrimi.Alina se gandis-se ca sa fuga de acasa...si..chiar asa a si facut.....!!Fara sa stie nimeni intr-o domineata cand ea trebuia sa plece la scoala,si-a pregatit ghiozdanul cu haine si tot ce ami avea nevoie...si a plecat....A plecat de acasa... unde ea avea tot ce isi dorea...!A ales sa plece pe un alt drum...deoarece ea nu a mai putut...
1 poezii, 0 proze
HGHoria Gane
Horia Gane (pseudonimul lui Roșu Herman Gutman, n. 10 aprilie 1936, Scaieni, jud. Prahova - d. 11 iulie 2004, București) a fost un poet și prozator român. Opere * Lumină întârziată, Colecția Luceafărul, Editura pentru Literatură, București, 1967 (versuri) * Dimineața noului venit: roman, Cartea Românească, București, 1974 * Plante gânditoare, Cartea Românească, București, 1977 (versuri) * Melior, Cartea Românească, București, 1981 (versuri) * Puntea de hârtie, Cartea Românească, București, 1986 (versuri) * Frageda fire, Editura Ion Creangă, București, 1990 (versuri pentru copii) * Elena. Grădinile suspendate ale cuvântului, carte manuscris, 1996 (poem) * Voi spune îngerilor, Editura Redacției Publicațiilor pentru Străinătate a USR, 2004 (roman) * Rochie de mireasă cu fluturi arămii, Editura Muzeul Literaturii Române, 2006 (roman)
1 poezii, 0 proze
IBIleana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
GBGeorges Brassens
Georges Brassens, né à Sète, Hérault, le 22 octobre 1921, mort à Saint-Gély-du-Fesc, Hérault, le 29 octobre 1981, est un poète auteur-compositeur-interprète français. Il mit en musique et interpréta, en s’accompagnant à la guitare, plus d'une centaine de ses poèmes et ceux d’autres poètes dont Paul Fort. Il enregistra de 1952 à 1976, 14 albums. Il reçu le Grand Prix de poésie de l'Académie française en 1967. Il est l’auteur des chansons: Les Copains d'abord, Chanson pour l'Auvergnat, Bancs publics, La Mauvaise réputation, Je me suis fait tout petit, L’Orage, Dans l’eau de la claire fontaine, Les Trompettes de la renommée, Supplique pour être enterré à la plage de Sète, La non-demande en mariage, Mourir pour des idées et, sur un poème d’Antoine Pol, Les Passantes. Georges Brassens est né dans un quartier populaire du port de Cette (le nom de la ville ne sera orthographié Sète qu’en 1928). Dans la maison familiale[1] il est entouré de sa mère Elvira, de son père...
8 poezii, 0 proze
Jonela
Sunt nesemnificativa, o actrita care isi joaca rolul pe scena vietii asteptand avionul care o duce spre cealalta existenta.Sunt un mister si voi ramane la fel.
4 poezii, 0 proze
IMirina munteanu
o viata monotona...intr-un oras banal, ingropat in rutina, intr-un bloc de la periferie, in camera in care lumea are alte cote...alte bariere, devine ireala.aici stau eu...si ma pierd mereu regasind drumul catre loc'sorul unde luna argintie guverneaza in noaptea purpurie,inmiresmata de arome tainice...acolo,la umbra copacilor, copilul incantator suspina si se joaca,plange si rade...iubeste...
17 poezii, 0 proze
plânge un gând
de Vali Nițu
îmi plânge un gând dinspre albastru spre tăcere mă face să tresar între a vrea și vrere ce există un eu plecat cu degetele tremurând o șoaptă peste vreme. îmi vine un vis sub geana udată de lacrima...
Un gând
de Catrina Ioana-Diana
Un vis plăpând de jucării; Iubirea dintre doi copii; Un vis de spumă argintată E pulbere albă de vată. O aripă de înger...Exiști în viața mea, Copil și Dumnezeu, ploaie și dulce stea. Buchet cărunt...
Viziune
de Mos Ion Cristian
Simt un vid consternal în plămâni Și cortexul mi-e asanat de gândul că mâine, Sau poate chiar de azi mă voi căsători cu rana... Cine vrea să-mpartă cu mine comoara ? De demult am început să cred că...
SFARSITUL
de Dead on Arrival
Un fulg de zapada,din nori se arunca Pentru a vedea si a auzi, Aerul si marea,dragostea si gandul, Frunzele ce mor,toate,intr-o zi... Totul este sec,viata-i inghetata, Din pamant rasar...
rosa's deep field
de Daniela Bîrzu
E puțin mai liniște decât înainte Pe strada Rosei A răsărit o lună mai mică decât un gândac iar vis-a-vis la spălatorie a venit O mașină Care așteaptă să fie spălată deși e atît de ciudat Să vezi că...
Întâlnire în amurg
de Ștefan Gh. Theodoru
Primăvara De ieri ninge roz. Tăcută simfonie a înălțării Rândunele-n zbor. Una-și are cuibul în pridvorul meu Petala de măr în zbor mi-a atins buza. Un timid sărut Un porumbel alb vine zilnic în...
Priveste cum se curbează ploaia
de Dorina Șișu
Motto: Peste tot există femeia chircită. Se zice că e firesc. Toate se adună în jurul femeii ca o normalitate. Normalitatea prinde contur de durere, de rătăcire. De ce? Pentru că se leagă de acele...
privește cum se curbează ploaia
de Dorina Șișu
Motto: Peste tot există femeia chircită. Totul devine firesc. Totul se adună în jurul femeii ca o normalitate. Și normalitatea prinde contur de durere și gust de rătăcire. De ce? Pentru că totul se...
Vara asta nu-i a mea! - autor Aurora Luchian
de Aurora Luchian
Vara are guturai. Pe un ciot, lângă un scai, Șezu desculță în ploaie, După zile-n vâlvătaie. . Plânse cerul pica-pic... Un gândac într-un ilic, Dârdâie sub ude frunze, Reci, muiate și mofluze. . Vara...
ego criptat
de LETA EMANUEL
Ego criptat Culoare lungi, unghere, odai preaferecate Ce e dincolo ?..atat conteaza.. Un gand perfid inlantuit in temnita ratiunii Trairi puerile dantuind haotic Pareri de rau, impliniri, necazuri...