"pielea ta arată 11 și 11" – 15463 rezultate
0.04 secundeMeilisearchSandrina-Ramona Ilie
Numele meu e Ramona Sandrina. Pentru prieteni sunt Ramo. Sunt de meserie publicist. Sunt o visătoare cu texte în regulă și cu aripi mereu întinse spre zbor și cunoaștere. Nu cred în compromis, dar cred în unicitate și în puterea promovării pe bune. Mă puteți găsi pe mai multe reviste culturale, literare, social-politic și lifestyle, cum ar fi: WebCultura, Catchy, Vrancea Media, Stelian Tănase, Dunărea de Jos, etc Am învățat în cei peste 10 ani de publicism că nu poți scrie întotdeauna pentru toată lumea, dar te poți strădui mereu să fii o versiune mai bună a ta pentru cei care te citesc și te răsfoiesc. Eu nu sunt ca alții. Eu sunt ca mine. Și îmi place să fiu eu însămi! Pur și simplu îmi place în pielea mea! "Cum realizăm imposibilul? Cu entuziasm!" - Paulo Coelho
103 poezii, 0 proze
Dante Alighieri
Dante Alighieri (*29 mai 1265, Florența - †14 septembrie 1321, Ravenna), poet și filozof italian, om politic florentin, cel mai mare scriitor european din Evul Mediu. Autor al "Divinei Comedii", capodoperă a literaturii universale, Dante este primul mare poet de limbă italiană, Sommo Poeta ("poet în cel mai înalt grad"). "Dante era de statură mijlocie, cu un umblet grav și liniștit. Avea o față lungă, nasul acvilin, ochii mari, pielea brună, părul negru și des, totdeauna cu o căutătură melancolică și gânditoare" (Giovanni Boccaccio, Trattatello in laude di Dante). Viața lui Dante este strâns legată de evenimentele politice din Florența. În acea perioadă, Florența era pe cale să devină orașul cel mai important și puternic din Italia centrală. Începând din 1250, un guvern comunal compus din burghezi și meseriași înlătură supremația nobilimii și, doi ani mai târziu, se bat primii "fiorini" de aur, monedă forte a comerțului european. Conflictul dintre "Guelfi", fideli autorității...
21 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
Gheorghe Sfintescu
O frunza de mediocritate cu vine de cuget, Moarta de panza invizibila a trairii, Vie de curent rece de ganduri. Imi vibrez optimist viitorul In bulgari de ploaie transfigurez Pe-al meu negru verde Praful ce imi ineaca ochii... O ruga imbratisanda strang la piept Animata de nerenuntare... O dogoresc si pielea mi-este'puizata De crunta oglindire calorica...
2 poezii, 0 proze
Marian Stan
Marian Stan este un poet român contemporan. Volumul său de versuri "Ne văd copiii" aparut la editura Curtea Veche în 2009 l-a determinat pe criticul Felix Nicolau sa afirme: "Marian Stan este un autor foarte subtil. El a câștigat pariul pe care l-a câștigat cîndva Creangă: e capabil să se adreseze și copiilor, dar și adulților. De fapt ceea ce face el este să se transpună în pielea copilului, să mimeze infantilul și să facă un proces părinților și adulților, în general. Marian îi vede pe adulți ca pe niște copii ratați și cred că toți, citind această carte, ne putem pune mari întrebări: unde ne aflăm noi acum, cît de anchilozați și de sclerozați suntem." Despre același volum de versuri, poetul Robert Șerban avea să spună: "'Ne văd copiii' este una dintre cărțile din care îi citesc cu bucurie fetiței mele care a 'sărit', nu cu mult, de doi ani. Iar ea stă, ascultă, zâmbește și repetă pe limba-i unele versuri. Ce dovezi mai clare că îi place? Asta pentru că Marian Stan reușește să scrie...
22 poezii, 0 proze
Marius Robescu
Marius Robescu(născut.20 martie 1943,mort.20 octombrie 1985). A urmat cursurile liceului Tudor Vladimirescu și ale Facultății de Limba și Literatura Română a Universității București. A debutat în coloanele revistei"Luceafărul", în 1965. A publicat volumele de versuri: Ninge la izvoare(Ed.Tineretului,1967) Viața și petrecerea(Editura pentru literatură,1969) Clar și singurătate(Cartea Românească,1972) Utopia ninsorii(Cartea Românească,1975) Spiritul însetat de real(Cartea Românească,1978) Inimile de platină(Cartea Românească,1980) Pielea minotaurului(Cartea Românească,1982) Joc și înviere(Cartea Românească,1985) Ideograme(Ed.Eminescu,1986) (Date preluate din volumul Poezii apărut la Editura Vitruviu/1996)
9 poezii, 0 proze
Eugen Ionesco
Eugen Ionescu (n. 26 noiembrie (13 noiembrie, pe stil vechi) 1909, Slatina - d. 28 martie 1994, Paris; cunoscut în afara României sub numele de Eugène Ionesco, conform ortografiei franceze) a fost un scriitor de limbă franceză originar din România, protagonist al teatrului absurdului și membru al Academiei Franceze (fotoliul nr. 6). Obișnuia să declare că s-a născut în anul 1912, ori din pură cochetărie, ori din dorința de a crea o legătură între nașterea lui și cea a marelui său precursor Ion Luca Caragiale. Tatăl său, Eugen Ionescu, român, era avocat, iar mama, Marie-Thérèse născută Ipcar, avea cetățenie franceză. La vârsta de patru ani își însoțește familia în Franța, unde va rămâne până în 1924. În copilărie Eugen Ionescu și sora sa au simțit pe pielea lor drama destrămării căminului: mama a pierdut custodia copiilor, iar tatăl i-a readus pe amândoi copiii în România. În noua lor familie cei mici au fost supuși la unele abuzuri fizice și verbale, iar această traumă a...
15 poezii, 0 proze
pirlea elena otilia
3 poezii, 0 proze
Amza Pelea
0 poezii, 0 proze
Cernat Catalin
Don't worry, there's no sugar!
40 poezii, 0 proze
pielea ta arată 11 și 11
de ștefan ciobanu
fix la ora asta mă uit la cureaua ceasului care îmi strânge încheietura din ce în ce bezna stă cu șira spinării lipită de zidurile umede în vene ne mișună ceva și îi e foame parcă suntem vânați...
Ileana (Din Volumul ”Suspinele cele mai vechi, pe care le-am auzit”)
de Iulia Elize
Pesemne, stele am visat, – Pe-un cer, din timpuri grele, La tini` pe trup s-au arătat Tulpini prea vechi de stele. 2. Și, poate, vremuri de-început Spre spații să te cheme Și ai scăpa, din azimut...
Ești un fraier
de Carmen Sorescu
strigă cât te vor ține plămânii vei cădea în genunchi și vei dori să mori mai departe de tine corbii mei s-au scârbit de carnea ta pielea îți crapă, pânzele ți se rup țâșnești în larg cu umerii...
Poeme strigate spre spume uitate
de daniel grigore-simion
1 Spre tine aparținem de anumite decupaje din carton, colorate ne imaginăm infinitul însă nu suntem în stare să golim noaptea de negură suntem vocale, consoane și inegalități poveste sau conșiință...
și tu la mijloc
de marin badea
cum e mai bine: să uiți și să mori, să nu ai habar ce ți se întâmplă atunci când ți se întâmplă să te duci la dracu' d-e-f-i-n-i-t-i-v, să mori pur și simplu și să nu realizezi că te strecori în...
Lumea unui timp crescut din visele Pământului
de eugen pohontu
Roman fantasy ”ULTIMUL TRIMIS OSERP” editura Tracus Arte, 2016 Dacă vrei să zbori ca ”omul pasăre” de pe un pisc al masivului Chomolugma, sau, dacă vrei să explorezi ținutul mirific al Gropii...
The morning sun
de Carmen Sorescu
Prolog da, tu ești o cameră drăguță la prima vedere, orice femeie ar sta liniștită în ea, până când din curiozități specifice deschid tavanul, prăpăstiile, ușile din pardoseală, zone minate,...
Iubita lui Antonio Vivaldi
de Dacian Constantin
Cum se face că muzica are atâta putere încât mă ia de mânecă și-l lasă pe Cronos să rânjească trist în colțul clipei ?? Cum se face că nu mă înec în ploile plânse de viori, cum se face că ies mereu...
Dintre poeziile lui Valeriu Dandeș Ganea (8)
de Maria Tirenescu
11 noiembrie 2007 ESENÞE când scade nivelul de ipohondrie perpendicular cu amurgul diluat în bazaltul solitudinii inversul proporțional înmulțit cu indice Beta din constanța deradicalizată prin...
De ziua mea....
de Marius Stanca
Neant Pune-ti o dorinta,suflet al meu.....Trebuie sa iti doresti ceva...Pentru ca de ziua ta....cel putin o dorinta ti se va indeplini.Cel putin asa se spune...si cel putin asa imi doresc eu acum...O...
