"pământ nou" – 18272 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
VPVlad Parau
M-am nascut in ziua in care am murit, si de atunci incoace incerc sa rascumpar vremea... Cred in Dumnezeu, Care este Iubire, si in Copilarie ca drum spre Dumnezeu. Iubesc Primavara, Basmul, Curcubeul, Muntii, Noaptea - si pe tine. Astept sa vina \"o data ca niciodata\" - cer nou si pamant nou. Si intre timp ma indrept cu o imbratisare mai aproape de moarte. Si de Inviere :)
3 poezii, 0 proze
CCCamelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.
15 poezii, 0 proze
Mahmud Darwish
1941: Mahmud Darwish s-a născut într-o familie de proprietari de pământ, în satul Birwa lângă Akko, Palestina. 1948: Familia lui Darwish se vede nevoită să părăsească forțat satul, după ce acesta a fost declarat ca aparținând noului stat – Israel. 1949: Familia lui Darwish se întoarce pe teritoriile care acum sunt ale Israelului și se stabilește în satul Dayru-l-Assad. 1970: După numai un an de universitate la Moscova, Darwish se decide să nu se mai întoarcă în Israel și rămâne la Cairo, Egipt. 1972: Darwish se mută la Beirut, Liban, unde începe să colaboreze cu OEP ca editor al lunarului Šu\'un Filistiniyya, Afaceri Palestiniene. 1975: Este numit director al Centrului de Cercetări OEP. 1982: Odată OEP expulzat din Beirut, după invazia israeliană, Darwish se mută în Cipru. Primește Premiul Ibn Sina. 1983: Primește Premiul Lenin. 1987: Darwish este ales în Comitetul Executiv al OEP. 1993: În semn de opoziție față de Tratatul de la Oslo, renunță la această funcție. 1996: Darwish se mută...
19 poezii, 0 proze
Mahmud Darwish
1941: Mahmud Darwish s-a născut într-o familie de proprietari de pământ, în satul Birwa lângă Akko, Palestina. 1948: Familia lui Darwish se vede nevoită să părăsească forțat satul, după ce acesta a fost declarat ca aparținând noului stat – Israel. 1949: Familia lui Darwish se întoarce pe teritoriile care acum sunt ale Israelului și se stabilește în satul Dayru-l-Assad. 1970: După numai un an de universitate la Moscova, Darwish se decide să nu se mai întoarcă în Israel și rămâne la Cairo, Egipt. 1972: Darwish se mută la Beirut, Liban, unde începe să colaboreze cu OEP ca editor al lunarului Šu\'un Filistiniyya, Afaceri Palestiniene. 1975: Este numit director al Centrului de Cercetări OEP. 1982: Odată OEP expulzat din Beirut, după invazia israeliană, Darwish se mută în Cipru. Primește Premiul Ibn Sina. 1983: Primește Premiul Lenin. 1987: Darwish este ales în Comitetul Executiv al OEP. 1993: În semn de opoziție față de Tratatul de la Oslo, renunță la această funcție. 1996: Darwish se mută...
0 poezii, 0 proze
ABAida Boldeanu
Născută într-o banală, caldă zi de 23 iulie, când bătrânul pământ avea miliarde de ani, iar noul calendar număra 1985, când se mai adăuga incă o zi la existența tuturor, eu o începeam pe a mea! Am primit rolul principal în toate cele 22 de reprezentații ale vieții. Am avut toate momentele ce alcătuiesc garanția veșniciei fericite, diluată la infinit, nezdruncinată de acțiuni sau simțiri omenești. Iubesc tot ce e frumos, orice artă în care se pune suflet, îmi place să scriu. Nu o să renunț niciodată la asta! Prin scris, mă pot considera un om cu puteri supranaturale. Pot transforma sentimentele în ceva real, palpabil, vizibil. E minunat… Urăsc răutatea și nedreptatea. Aș vrea să aud tăcerea muților, muzica surzilor, aș vrea să pot șterge lacrimile din suflete de copil abandonate, pătrunde chemarea înțelepților. Voi rămâne spirit rătăcitor, gură mută, privire uitată în colțul unor ochi triști, pierduți printre imagini groaznice cu mine vie și clară; braț de gheață, urmă de pas, de un...
12 poezii, 0 proze
TOTonca Oana
Am început să "sunt" prin aprilie 1983 și de-atunci am publicat un volum de versuri intitulat "SUNT" și tot felul de poezii si "micro-eseuri" prin diverse reviste și antologii. Mai nou, am terminat jurnalismul și "mă joc" de-a redactorul la revista Rring, de-a transaltorul si de-a... "technical writer-ul" la firma DigitAIR și vizez la un ziar online... peste ani și ani :) Am început să scriu din joacă, apoi, ajungând într-o zi la concluzia că joaca e prea puerilă am încetat să scriu și, mai nou, când mi-am dat seama că joaca este ceea ce ne ține cu capul în nori și cu picioarele pe pământ și ceea ce mă reprezintă, am reînceput să scriu.
38 poezii, 0 proze
Alexandru Florin
... nu stiu ce sa spun despre mine ... ce scriu spune despre mine, pentru ca, eu cred ca, in momentul in care te apropi de foaie cu pixul ... sau mai nou te apropii de tastatura ... si asezi un cuvant si dintr-un cuvant faci un vers , si dintr-un vers o strofa apoi iti vezi chipul printre randuri ... sunte niste creaturi create pentru a crea acesta este scopul nostru pe pamant ... Ma numesc Alex, am 24 de ani si sunt din iasi student la Universitatea de arte " George Enescu" nascut pe 17 aprile 1986 in iasi si locuiesc la aceeasi adresa de atunci.
2 poezii, 0 proze
ARAlexandru Rusu
Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!
9 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
IPIon Panait
Nascut la 1 martie 1941 in Piscu, jud. Galati. \"A practicat diverse profesii, de la tehnician agronom, inspector si revizor contabil, profesor, corector si tehnoredactor, dar in cea mai mare parte a fost jurnalist de opinie, anchete si investigatii la diverse ziare, postura din care s-a si pensionat\".(Valeriu Anghel) Debuteaza cu poezie in ziarul \"Viata noua\" si in revista \"Luceafarul\"(1964). Colaboreaza la diverse reviste: Luceafarul, Romania literara, Viata romaneasca, Contemporanul, Flacara, Tomis, Ateneu, Amphitryon, Ramuri, Steaua, Convorbiri literare, Familia, Cronica, Salonul literar, Oglinda literara, Prosaeculum s.a. Membru fondator al publicatiilor Cineinformatia, Revista V, Salonul literar, Aphitryon si al Editurii Salonul literar. Carti publicate: Noaptea unde ma inchin, 1970; Deosebirea de pamant, 1983; Memoria clepsidrei, 1987; Vina pentru Roberto, 1990; Simple poeme, 1991; Plansul, 1998; Bonjour tristesse, 2000; La marginea curcubeului, 2001; Piata publica a...
44 poezii, 0 proze
pământ nou
de florian stoian -silișteanu
se ține minte doar locul timpul nu scaune din lemn înalt cafea țigările mele negre ai fumat pentru a putea citi poemul mai departe formați numărul 1723487 apoi așteptați un ton de interior nu uitați...
pământ nou
de florin caragiu
cele mai fine nuanțe se trăiesc la viteza luminii, atunci când nimic nu mai e obiect fără viață și spațiul e o împreună-mișcare în peisajul din care ochii nu se mai smulg cu un aer străin iar timpul...
Pământ nou
de Crina Albu
Inima lui Dumnezeu s-a topit și a curs pe pământ sub formă de cruce cuie spini pentru ca trandafirii să poată prinde rădăcini într-un pământ nou fără devoratori sau nuanțe de gri într-o lume perfectă...
DORINÞÃ
de Ramona Irimie
\"și-am văzut un cer și-un pământ nou\" parcă ochii îmi erau rânduri din cântarea iubirii și brațele păsări noi cu semnințe de lumină în ciocurile albe se făcea lumină la fiecare surâs și la fiecare...
Scrisoare de la Dumnezeu, pentru Romania
de Elisabeta Branoiu
Duhul Sfânt Mângâietorul S-a făcut Cuvânt peste pământ și a umplut de glasul Său, neamul românesc. Cum, oare, va fi să dea acest popor, socoteală lui Dumnezeu, pentru atâta râu de cuvânt, ieșit din...
Epopee în galben
de Iulia Elize
Marți va fi probabil mult mai frumos decât astăzi poate cerul se așază din nou în steaua aceea caldă a lui martie pe picioarele lui pietroase s-or așeza din nou îngerii cu lumină/ cu lumânări și...
+
de ungureanu dorina
mǎnânci strǎzi. ai 14 inimi. nimeni nu așteaptǎ. te ȋngropi sau ești ȋngropatǎ. o mireasǎ uriașǎ scoasǎ de pizda unui pǎmânt nou, cu flori de lotus ȋn pǎr, se ȋntreabǎ dacǎ moartǎ va fi așteptatǎ.
big crunch
de florin caragiu
când Dumnezeu trece oamenii se ascund în inima ta să nu orbească din carne le cresc altfel de veșminte la capătul privirii se naște un pământ nou nici nu știu când ne-am făcut loc unul în altul...
Sângele zilei
de Mircea Pușcașu
Vântul câmpia zarea Marea singurătate a frigului Durerea singurătatea ochiul închis Adâncă reverență morții Lumina moartea ochiul deschis Sângele de aur al amurgului Tristețea sângele disperarea...
praf
de Anca Mocanu
Vreau să mă-nec în praf să mor, amețită de oameni, de lucruri și idei, parfumuri și chei În haos să pier să mă nasc din nou, pământ nou. Să văd printre lei amorul din ei, căzut printre legi canoane...