"orbii și morții văd mai bine ca noi" – 4360 rezultate
0.04 secundeMeilisearchVladimir Holan
poet ceh, nascut la 16 septembrie 1905 ; incepe sa scrie versuri de timpuriu si debuteaza la 21 de ani, cu volumul \"Evantaiul visator\" 1933-1938- redactor la revista \"ivot\" ( Viata)a Asociatiei artistilor; in 1968 primeste titlul de artist al poporului; in volumele publicate dupa 1960, mai cu seama in cele mari trei poeme, \"Noaptea cu Hamlet\", \"Toscana\" si \" Nopatea cu Ophelia\"( neterminat)se afirma ca un liric reflexiv, atras de marile teme ale iubiii si mortii; a scris si cateva culegeri de proza poetica si s-a remarcat ca un mare traducator moare la 31 martie 1980 Opera Evantaiul viselor-1926 Triumful mortii- 1930 adiere- 1932 Arc-1934 Vis - 1939 Primul testament - 1940 Noapte cu Hamlet - 1963 Noapte cu Ophelia - 1973 Toscana -1963 Toamana 1 vanatorii ce ar navali acum asupra indragostitilor ar orbi de prea marea apropiere. Tot asa este un pacat sa ucizi un sarpe, caci nu se zareste nici o femeie moarta. Desi aerul de pe deal bate in culori cel mai putin galben e galbenul...
0 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Camelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.
15 poezii, 0 proze
Mihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
VIOREL MUHA
Da, exist! Și dacă exist, pot constata că mai există și alții. Și am costatat că mulți sunt mai buni ca mine. Nu sunt stea, nu sunt fulg de nea, nu sunt nici primăvară, dar nici toamnă. Prin venirea mea pe lume, probabil că ursitoarele au uitat, ieșind pe coșul casei, din fiecare lucru din lumea asta câte o minusculă urmă, ca apoi să mă ostoiesc a le înțelege și descifra. Așa că am reușit cât de cât să înțeleg și să învăț, mai mult sau mai puțin, mai bine sau mai rău, că trebuie să știu… mai bine ce-am învățat! Am învățat să învăț mai întâi, căci nimeni nu-i din început născut a ști! Am învățat ce-i fierbințela focului, arzându-mă de câteva ori cu flacăra iubirii. Am învățat să nu suflu în jăratec prea tare și de aproape, căci pot orbi de scânteile care sar din el. Am învățat ce-i răceala gheții, atunci când fără nicio remușcare, am fost părăsit sau ingnorat. Am învățat ce-i bunătatea, gustând ce-i dat să iasă din pământ, trudit sau din gura celui care știe ce-i bun în lume, punând în...
10 poezii, 0 proze
orbii și morții văd mai bine ca noi
de Dana Mușat
1 Niță e de profesie Inspector Criminalist. Scotocește printre resturile victimelor sale, le face poze pe care le admiră seara după ora 9(ca pe o revistă porno preferată) și le notează numele pe...
Din anii cu secetă
de Adrian Suciu
SCRISOAREA I Ai intrat dărîmînd zidul Ai intrat dărîmînd zidul și purtînd pe umeri armele noi: icoana făcătoare de venin și talgere mari cu sînge de bou. Mi-e frig la două mîini, Þi-am spus, și numai...
Pentameronul
de Ion Stratan
ARGUMENT De-aș apărea să vă cânt din liră – degeaba! Coroana de urzici pe creștet mărește geniul și graba Inflația scade geniul și grația. Sun un muncitor. Muncesc cu Spiritul. Vă scriu aceste...
bătrânețe fără tinerețe și moarte fără de viață
de Vasile Munteanu
1. ce am ales de-aceste libertăți bizare jumătăți călare pe-alte jumătăți neputința firii de-a primi dreptate și putința javrei de-a intra în toți am crezut în jarul iernii-n care morții au ieșit în...
Mastile oamenilor . Dorul
de razvan rachieriu
Dacă nu ne-am pune măștile în societate, am fi noi înșine, incapabili să mințim, însă cine știe ce poate să aducă sinceritatea nudă.Uneori minciuna ajută.Fără măști ne etalăm gândirea ca o marfă pe...
-Bocancii- sau -Dumnezeu le știe pe toate-
de Cătălin Găian -Konig
Trecuse vara fără umblet, fără cântec. De la moartea copilului totu-i mersese prost. Plecaseră odată cu el în pământ și umbletul și cântecul. Chiar și picătura de speranță ce-i rămâne omului după...
Vineri, primul pătrar
de Lucian Gheorghe
Mă uit la ceas. Patru fără cinci minute, dimineața. Am adormit pe banca acesta rece, cu capul dat pe spate și gura larg deschisă, într-o poziție rigidă ca de mort. Cred că ridicolul a dănțuit...
Mori de vânt și imposibilitate
de vasiliu raluca elena
Încercam să mă ascund în mine,să mă inund în gol...să-mi jur că o să scap de cuvânt și de părere de rău. Încercând să plec din trup îmi mișună o idee despre moarte. Mă cuprindea ca un demon și mă...
În Valuri
de Cătălin Ionașcu
În căutarea timpului pierdut Pornit-am toți odată; Multe drumuri și văi am străbătut Fără prejudecată. Și iată, am ajuns la mare; Fermecați, visăm cum cerul E o oglindă pentru soare Care naște-n noi...
punct de tangență
de Andrei Forte
am dansat singuri în bucătărie valsul morții ca nimeni alții căminul nostru era scena pe care am împărțit durerea la doi era sicriul obscur în care ne-am odihnit inimile ofilite dar la sfârșit mi-ai...
Bestia se hrănește cu mine
de JJJ
Dimineața deschid ochii și văd mereu același tavan care îmi limitează gândurile. De multe ori am vrut să-l sparg, să fac în el o fereastră ca să privesc cerul... dar nimănui nu-i place să-i plouă în...
Suciu
de Adrian Suciu
Prietenul nostru Suciu, care a supraviețuit zăpușelii și cancerului și-a murit într-un tragic accident de trotinetă la vînătoare de carcalaci, a fost un om înțelept. Sigur, i se trage și de la numele...
Memnon
de Horia Stamatu
Adunam licurici Iarba umedă surâdea Numai măgarul meu încerca să cânte M-am găsit ca pe un trifoi cu patru foi. Așadar nici o inimă pe aproape Tot ce era viu îmi făcea rău Să nu se clatine nici o...
Cinismul poetic
de Corneliu Traian Atanasiu
M-am întrebat adesea în ce constau metodele americane care te pregătesc pentru și îți garantează succesul. Acelea cărora li se face atîta publicitate și de care poate profita oricine prin...
Cinismul poetic
de Corneliu Traian Atanasiu
M-am întrebat adesea în ce constau metodele americane care te pregătesc pentru și îți garantează succesul. Acelea cărora li se face atîta publicitate și de care poate profita oricine prin...
