"oamenii albastri" – 20226 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Clubul Poeților Dispăruți
Interviuri virtuale cu scriitori și oameni de cultură. Răspunsurile nu sunt imaginate, ci sunt rezultate din prelucrări realizate cu ajutorul inteligenței articiale asupra operelor acestora și asupra informațiilor cunoscute despre ei.
de Radu Herinean
Rosu Alina
sunt nascuta intr-o f frumoasa seara de mai intr-o peroada cand timpul avea f mare rabdare cu oamenii si cand parintii mei isi doreau cu disperare o fetita .o data cu nasterea mea trandafirii albastri si-au scuturat petalele moi peste trista patura a amintirilor.cu trecerea timpului in locul trandafirilor albastri au rasarit niste trandafiri rosii dupa care au rasarit tot mai multi trandafiri albi care au rezistat pana azi.
1 poezii, 0 proze
CICiocoiu Ioana
Nascuta sub creasta de munte, intr-un bloc de beton din fata unui camp de albastrele...ajunsa in prezent intr-o lume de beton,cu sufletul trudind spre creste printre oameni cu ochi prea albastri.Etapele... s-au ars...
3 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
EDelena d.
de timp nevindecată, ne-nțeleasă zidită-n frig și-n oameni de zăpadă aștept să uit... ce liniște-i în toate și-albastrului din tine mă dau pradă
3 poezii, 0 proze
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
Lucian Valea
DEBUTUL LITERAR; 1939-rev. Tribuna (nr.122) din Cluj,apare poezia "Tu n-ai murit" (lui I.Moldovan) BIBLIOGRAFIE 1941-vol. Matanii pentru fata ardeleana (Buzau) 1942-vol. Intoarcerea langa pamant (Ed. Tribuna-Brasov) 1972-vol. Intoarcerea lui Don Quijote (ed.Cartea Romaneasca-Bucuresti) 1975-vol. Vocile (ed. Junimea-Iasi) 1977-vol. Oameni pe care i-am iubit (ed.Junimea-Iasi) 1978-vol. Singuratate in Ithaca (ed.Junimea.Iasi) 1979-vol. Groapa cu lei Cluj Napoca 1980- Cosbuc in cautarea universului liric (ed. Albatros-Bucuresti) 1981-vol. Un lungan c-un geamantan (versuri pentru copii: Ed. I.Creanga -Bucuresti) 1983-vol. Autoportret in timp (ed.Junimea-Iasi) 1986-vol. Pe urmele lui G. Cosbuc (ed. Sport-Turism Bucuresti)
6 poezii, 0 proze
GPGheorghe Pituț
Gheorghe Pituț (n.1940 - d.1991) a fost un poet și prozator român. A scris printre altele Călătorie în Uriaș Antume 1966 – (debut) Poarta cetății, Ed. Tineretului, București, 1966, Colecția Luceafărul 1968 – Cine mă apără, Ed. Tineretului, București, 1968 1968 – Frunze – Pomi – Arbori, Ed. Tineretului, București,1968 1969 – Ochiul Neantului, Ed. pentru literatură, București, 1969 1969 – Sunetul originar, Ed. Tineretului, București, 1969, Colecția Albatros 1970 – Fum, Ed. Eminescu, 1970, București (cu milesimul editorial 1971) 1977 – Stelele fixe, Ed. Eminescu, București, 1977 (Premiul Uniunii Scriitorilor) 1982 – Noaptea luminată, Ed. Albatros, prefața Mihai Ungheanu, București, 1982, colecția „Poeți români contemporani” 1982 – Locuri și oameni, scriitori și parabole, Ed. Cartea Românească, București, 1982 1983 – Aventurile marelui motan criminal Maciste, Ed. Sport - Turism, București, 1983 Postume 1995 – Stelele fixe (Antologie), Ed. Eminescu, București, 1995, (colecția Poeți români...
8 poezii, 0 proze
CBclaudiu banu
Oamenii trebuie să găsească ceva de făcut în timp ce așteaptă să moară.Așa că am sunat-o în cele din urmă și pe pe Cassie, dar mi-a răspuns un bărbat. Adio, Cassie.
17 poezii, 0 proze
MRmaia rizescu
Oamenii nu stiu sa renunte la suferinta. De teama necunoscutului prefera suferinta, care le este deja familiara. Thich Nhat Hanh Id: maiarizescu@yahoo.com
6 poezii, 0 proze
oamenii albastri
de Iurie Burlacu
în depărtare se vedeau oamenii albaștri ce tindeau să dobîndească și ei focul le-ar fi putut încălzi inimile ziceau ca niște stînci de piatră oamenii albaștri mergeau cu statuile lor în spate...
Scara avea trepte de aer
de Ștefan Petrea
Scara avea trepte de aer urcai pe ea până în iatacul lui Dumnezeu El îți așeza pe masă merindele trupului Său, te găzduia peste noapte, vorbeai în somn despre oameni albaștri acei cu piele de senin,...
În Țara mea de Nicăieri
de Nela
Mai lasã-mã sã zãbovesc în gândurile ploii! Nu mã rãpi acum din timpul acesta curbat domol, lichid, pe inima mea! În gândurile ploii sunt ca în Ţara de Nicãieri: copacii sunt albaştri, iarba este...
Desert dream I
de Andreea Constantin
I Somewhere, there…can u see? The desert! Be careful! It stills your soul and your heart ... si nici macar nu-ti dai seama! … I need to remember! … Trebuie! ‘’Ja-la, ja-la…’’ … Am visat, iar, Morgana...
de ce oamenii rămân albaștri
de Mariana Aurelia Gunță
dorm în fiecare noapte sub un alt acoperiș decât cel crescut de mine. sunt una și aceeași cu boala, cu arderea neîncetată de case, sau cu mersul prin nisip. se joacă viețile prin măruntaiele noastre-...
Creioanele colorate năzdrăvane
de Doru Emanuel Iconar
Copii, am să vă spun povestea unui băiețel și a trusei sale de creioane colorate. Acest băiat se numea Mihai și cea mai mare bucurie a lui era să deseneze și să coloreze. De ziua lui primise o...
Ninsoarea mieilor
de Bianca Solomon
Norii pufosi Incet se cerneau Pe strada laptoasa Oamenii treceau Ochii albastri Privesc de la geam Asteapta si suspina Asa cum eu tanjeam Paseam pe urme negre Mergeam pe al tau drum Zburam spre...
Din gândul albăstrit de ceață
de Ioan-Mircea Popovici
Din Pescăria de la Mare, Poetic zic, să fie, pentru fiecare, ce i se potrivește mai bine pentru sănătate, bucurie și prietenie. Începem cu începutul de ieri... Vorba aceea: Apa trece, cascada rămâne...
*** (Primiți salutul meu, o munți albaștri-ai Caucazului!)
de Lermontov Mihail Iurievici
Primiți salutul meu, o munți albaștri-ai Caucazului! Căci voi mi-ați legănat copilăria pe crestele sălbatice, voi m-ați purtat și m-ați înveșmântat în nori de-argint și m-ați deprins cu cerul și...