Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

Scara avea trepte de aer

1 min lectură·
Mediu
Scara avea trepte de aer
urcai pe ea până în iatacul lui Dumnezeu
El îți așeza pe masă merindele trupului Său,
te găzduia peste noapte,
vorbeai în somn despre oameni albaștri
acei cu piele de senin,
cu mersul lacrimii lin pe căi de obraji
oamenii albaștri udau cu slovă perne de hârtie
Dumnezeu le așeza pe buze sărutul
ca pe o avuție a iubirii
Scara se sprijinea de rugăciune,
acest abur emanat de Credință
suind din piepturi către portița de la Rai
Dumnezeu doarme, îi zicea îngerul cu pricina
și Scara se prăbușea peste oamenii albaștri
oamenii albaștri își adunau de pe jos măruntaiele
din ele ieșeau fluturii dragostei de eternitate,
de învecire prin cuvânt
literele dănțuiau în morminte scriitoricești
să bea suculența stârvului întru
memoria cernelii pe hârtie
Scara ne-o ducem toți în spinare
uneori mai evadăm pe-acolo până la Dumnezeu
dacă-i acasă ori nu doarme
012.035
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
147
Citire
1 min
Versuri
24
Actualizat

Cum sa citezi

Ștefan Petrea. “Scara avea trepte de aer.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/stefan-petrea/poezie/14126904/scara-avea-trepte-de-aer

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

@razvan-rachieriuRRrazvan rachieriu
Pentru a nu aluneca de pe axa existențială verticală și a cădea în genunea ce macină psihicul, ar fi util să sudăm de ea „scările’’ ducând la „Dumnezeu’’, căci scările au ca fundație credința cristalizată de „rugăciune’’.
Ateii au altfel de scări, cu trepte ce duc înspre subterane.
0