"noapte către azi" – 20103 rezultate
0.02 secundeMeilisearchBivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
TDTraian Dorz
Literatura sensibilitatii religioase românesti a avut în poetul Traian Dorz una din vocile sale de o expresie cu totul aparte, am putea spune unica, prin profunzimea trairii religioase. Poetul a vazut lumina zilei în noaptea de Craciun a anului 1914, în catunul Râturi (azi Livada Beiusului) din comuna Mizies, judetul Bihor, în apropiere de Beius. Parintii sai, Constantin si Maria, erau buni gospodari si crestini respectati în sat pentru cinstea si vrednicia lor. Era unicul copil la parinti si, bineînteles, acestia voiau sa-l vada ajungând un bun gospodar la casa lui si un sprijin de nadejde la batrânete. Baiatul însa se simtea nascut pentru altceva, mai bun. Iubea cartea, citise tot ce era de citit în micuta biblioteca a scolii primare si în aceea a bunului sau învatator, Savu Halbac. Dar, tocmai acum, la terminarea celor sapte clase, a intervenit ceva, un eveniment-cheie, în viata copilului Traian Dorz, care i-a schimbat traiectoria existentei sale. La examenul de încheiere a celor...
45 poezii, 0 proze
VCVASILE CHIRA
VASILE CHIRA (n.7noiembrie 1962,Breb, Maramureș ). Studii de teologie, filosofie și litere. Doctor în filosofie al Universității “Babeș-Bolyai”din Cluj-Napoca. Lector universitar la Facultatea de Teologie “Andrei Șaguna”, Universitatea ,,Lucian Blaga”, Sibiu. Membru al Uniunii Scriitorilor din Romania (din aprilie 2006). Scrieri: -Scrisoarea unui bolnav de SIDA către Cer. Perspective medicale și teologice ale infecției HIV/SIDA, Ed. Dacia, Cluj, 1999; -Homo interrogans (poeme), Ed. Dacia, 1999; -Curs de limba latină pentru studenții facultăților de teologie Vol. I, Morfologia, Ed. Napoca Star, Cluj-Napoca, 2000; -Jocul eonilor (poeme), Ed. Eikon, 2004; -Requiem. Dialogul lutului cu Ființa. Ed. Eikon, 2005; -O noapte cu Dumnezeu (poeme), Ed. Eikon, 2006; -Dominantele gândirii cioraniene, Ed. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu 2006; -Curs de limba greacă veche Vol.I Morfologia, Ed. Univ. „Lucian Blaga” Sibiu 2006; -Nicanor și Secunda (tragedie în șapte acte) Ed. Eikon Cluj-Napoca 2007;...
8 poezii, 0 proze
GMGeorge Murnu
George Murnu (n. 1 ianuarie 1868, Veria, Grecia - d. 17 noiembrie 1957, București) a fost un scriitor, traducător și istoric de origine aromână (macedoromână) (vezi Hristu Cândroveanu "Un veac de poezie aromână"), membru corespondent al Academiei Române. Cel mai prestigios scriitor aromân modern, George Murnu, s-a născut la 1 ianuarie 1868, în cătunul Brazi, de lângă orașul Veria, în Macedonia, nu departe de râul Bistrița. A crescut însă la Veria, localitate aflată într-un grup de alte așezări aromânești - Marușea, Șelea de Sus, Șelea de Jos, Xirulivad, ce se continuă spre nord-vest, până la actuala graniță a Greciei cu Yugoslavia, cu un alt șir de comune și târguri locuite de aromâni, unele mai noi, altele mai vechi, cum sunt Neaguste, Cândrova, și Grămaticova, Fetița, Paticina, către muntele Caimaccealan. O regiune deschizându-se și coborând înspre miază-noapte și răsărit prin câmpia Sărunei (Salonic), iar înspre vest și sud-vest urcând mereu prin culmile munților Veriei mai întâi...
9 poezii, 0 proze
IDIonut Demetrescu
M-am nascut in aceeasi noapte in care a murit Marin Preda..., poate in aceeasi poezie. Scriu cu parere de rau, poezia mea este o persona a prozei din curgerea lucrurilor, e un text declamat din spatele unei masti, cea a cotidianului liniar...eu prin versuri vreau sa iau liniarul acesta si sa-l curbez pe undeva, stanescian...
70 poezii, 0 proze
DEDiana Eugenia
M-am nascut intr-o noapte de 31 decembrie,in orasul meu natal.Sunt zile in care blestem ziua aceea....Cineva m-a intrebat odata care este rostul meu in lume...ma gandisem demult la chestiunea aceasta....tot ce pot zice ii ca eu nu-l vad,m-am nascut pentru ca asa a decis mama,pentru ca nu m-a intrebat nimeni daca vreau sau nu sa ma nasc.Am facut o scoala buna din oras....eram o fata linistita,dar care parca totdeauna cauta sa zica ce are de zis.Am intrat cu orecare sacrificii la unul dintre cele mai bune licee din judet si din tara,acolo unde am vrut..matematica-informatica...Deseori nu-mi simt locul aici,am ales asta deoarece m-am considerat o persoana total realista...a sosit momentul sa-mi dau seama ca nu potzi trai doar cu realitatea..cam tarziu...Cam ata am sa va zic,nimik interesant in viatza mea,pe viitor as vrea academia militara...dar viitorul e mai bine sa nu-l planifici..oricum vorba lui tata"socoteala de-acasa nu se potriveste cu cea din targ"...
8 poezii, 0 proze
RORaluca Oprita
Se născuse dintr-o noapte nedorită cu secunde rupte de timp răscolea ca o spaimă fața neînțeleasă a lucrurilor se oprea rar de tot neștiut de târziu se zărea o umbră în stâncă strângea întunericul ca pe niște șoapte abia rostite gândurile foite între mâini rugă pentru timpul ei deloc grăbit egal de tăcut odată cu plecarea peste gesturile obscure își furișa ochii ca o pală de vânt după o atingere după fiorul care mima căldura unei promise dimineți.
63 poezii, 0 proze
DSDumitru Sava
Conceput pe prispa casei părintești într-o noapte de vară cu lună plină am fost predestinat să fiu “vâslaș pe submarin” ori “lunaticul de pe Terra”. Barza m-a scăpat în ograda unor oameni sărmani care, de atâta trudă, rămăseseră numai suflet. Am fost un copil minune. Pe la șapte ani știam etnologia neamului meu și învățasem războiul din Rusia sub sticla afumată a lămpii, din a cărei palidă lumină tata făcea amfiteatru și teatru de operații militare. Deși, la școală, eram mereu premiant “moșul” venea rar de sărbători. Nu mă vedea! Pentru că ai mei făceau mereu economie la gaz. Ori coșul casei era prea mic. Pe la unsprezece ani încă mă mai țineam de coada vacii și umblam cu sloiurile pe Dâmbovița. Apoi am plecat în cătănie la un liceu militar. Și cătană am rămas. În serviciul lui Ares, Psyhe și episteme! Am fost paznic de aerodrom, profesor de școală înaltă, sfetnic de taină, sol și iarăși paznic… de cărți. Am rostit solemn: ”Vă ordon faceți ca mine!” și “Servesc patria!” Am mâzgălit...
1000 poezii, 0 proze
GSGeorge Sorin
Tu, orhidee ce îmi porți zâmbetul în noapte Corola inimii deschide-o sub roua dimineții... Și spune-mi, iubito, când visul ne cuprinde Ti-e dor de-mbrătisarea mea în care să te pierzi pentru o clipă?
14 poezii, 0 proze
ICIna Simona Cirlan
Născută între iarnă și toamnă, între zi și noapte, pendulez mereu. De aici și dificultatea de a încropi o biografie. Nu am făcut nimic din ceea ce ar fi trebuit probabil să fac. Am avut însă șansa de a primi pe cărările sufletului, oameni minunați care mi-au deschis Uși înainte de a bate. Așa se face că, am început să public în cîteva reviste și pe diverse site-uri literare. Mi s-a întâmplat chiar un merituos loc trei la un concurs de proză scurtă desfășurat la Onești. Unul dintre criterii se referea la vârstă, păcat, dacă s-ar fi pus în discuție criteriul greutății poate aș fi înhățat premiul al doilea. Dacă mi se mai întâmplă vreo minune,în afară de faptul că trăiesc, promit să refac biografia. Nu mă iau niciodată în serios pentru că am învățat atât de târziu să râd. inacirlan@yahoo.com Pe varfuri printre blogarii: http://www.scaietina.com/
84 poezii, 0 proze
noapte către azi
de Ștefan Petrea
e încă-n noapte,-n gând albind biserici, când întuneric demoni luminează ci clipa-n ceas de oameni se așază rostogolindu-se prin anii sferici. cu tălpi de imn ai dimineții clerici pășesc spre-ntâia...
Scrisoare către Nora Iuga
de Macovei Costel
noi nu ne-am întâlnit și totuși sunt cuvinte în care urmele ni se-ntâlnesc așa cum numai plaja și cerul o mai pot face păstrându-le-n adâncul inimii cuvintele tale defilează într-o lume a...
Si te voi saruta...
de Mihai Lidia
De azi nu mai sunt eu Lumea m-a schimbat... Iubite, să știi că eu nu am vrut să fie așa Dar... m-am lăsat pradă viselor goale în miez de noapte strigam către soare și soarele mă zărea târziu prin...
rodul serilor din iarnă
de Vali Nițu
multiplicate gânduri martori și prezent prelungesc ecoul iubirii mele într-o altă noapte leneșă către sporul dimineților de iarnă cu frică de întuneric alerg spre o lumină plăpândă în valsul gerului...
Picteaza-mi obrajii.Roza campurilor.Vara
de monika prath
Aveai o perla-n gura azi iubito si nu stiu cum,de a ajuns acum, in gura mea. Parfumul ei de cuisoara iute,se simte inca... Culoare de lamaie verde e privirea ta. Si-n ochiul tau,caus de bucurie,...
Amurg
de Victoria Andreea Bozgan
În gândul fraged-plouă Si frigul s-a împărțit de azi-în două. S-au șters acum, vi culori Iar gândul naiv se frânge-n nori. Plouă împărțit în doi Și-nmulțit cu rece-n noi Și se nasc silabe moarte ,...
Șovăielnic rememorez clipe din scoarța oglinzii întoarse
de Maria Prochipiuc
în zorii aceștia locuiește o noapte ……………………………….. se prelinge în șoaptă pe ziduri și porți uitându-se verde în verdele ierbii camuflată în ceață jucând inimi la sorți și-atingând cu tunet de purpură...
Desertul pentru totdeuna
de Mircea Anastasescu
O camera patrata si mizera E locu-n care te-am visat aseara, Printre gandaci si inscriptii indecente Am fost legat de tine prin sute de placente. Un pat prea mic, cu ramele de fier, Mi-a fost trasura...
Prognoză
de Cristian Stancu
Mai plouă de ceva milenii Când uiți iarăși să reapari, Sub nori preferând să mai dispari, Mai plouă de ceva milenii. Îmi pari mai frumoasă când plouă Dar totuși te duce departe Apa multă ce ne...
pe aceste cărări
de Goea Maria Daniela
pe aceste cărări au trecut paşii noştri cândva de smarald paşii noştri cândva atât de ușori în amiază destoinici călcând prin mirosul de linişte şi de fum printre rugii de mure sângerânde și dulci ca...