"nicio stare" – 20306 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
ATAlexandru Mălin Tacu
Alexandru Mălin Tacu, fiul unui bibliotecar fost deținut politic și dizident cunoscut în perioada dictaturii comuniste, s-a născut la Onești la 19 noiembrie 1969. A făcut studiile liceale, până în clasa a XI-a la Liceul “Mihai Eminescu”, Iași. La vârsta de 9 ani, Mălin debuta în “Cronica” cu prima poezie. A fost apoi laureat al mai multor concursuri de literatură, a publicat în ziare și reviste, a citit deseori în cadrul emisiunilor culturale radiofonice. Cu o conformație fizică atletică, bazată pe o stare a sănătății care nu prezenta nici o urmă de îngrijorare și care nu prevedea evenimentele ce aveau să urmeze, în seara de 21-22 decembrie 1986, s-a prăbușit într-o comă stranie. În urma unui telefon pretins din partea familiei, a fost scos de sub terapie intensivă de la Spitalul de urgență și plimbat pe străzile Iașului. A murit în mașina Salvării la ora 2,17 minute. La câteva săptămâni după aceea de la Ministerul de Interne, i-a sosit pașaportul pentru plecare definitivă în Statele...
65 poezii, 0 proze
CVCuviosul Ioan de la Valaam
Staretul Ioan de la Valaam a fost unul dintre marii duhovnici ai secolului XX, desi ramas necunoscut de multi . In scrisorile sale se regasesc asemanari cu arhimandrit ul Sofronie Saharov, ucenicul Sfantului Siluan. Asemenea acestuia din urma , care avea doua ierni de scoala, parintele Ioan provine dintr-o familie de tarani din Rusia. Adevarata sa scoala a fost rugaciunea si smerenia , caci "teolog este cel ce se roaga si cel ce se roaga este teolog". In viziunea Cuviosului Ioan, noi nu vom fi judecati dupa numarul închinaciunilor ori al metaniilor, nici dupa respectarea formala a multora din regulile exterioare ale credintei, ci dupa dragostea de Dumnezeu și de aproapele, de care depind duhovniceste viata și moartea noastra. Calea Dragostei, esentiala pentru a primi harul, implica însa virtutea smereniei în nenumaratele sale aspecte, asupra carora parintele nu contenește sa revina: cunoașterea propriei pacatoșenii, pocainta, necontenita învinovatire de sine, iertarea, dragostea de...
37 poezii, 0 proze
MSMarschall / Negru Simona
mă aflu într-o stare de dilemă, pagina voastră m-a luat prin surprindere, apărând la momentul oportun... întodeauna am dorit intâlnirea cu virtualul pe meleagurile fanteziei, dorința mea împlinindu-se abia acum... sunt rătăcită de o veșnicie pe undeva între starea reală a banalității și cea imaginară a lumii sufletului, acolo unde timpul își pierde din nimicnicia lui... stau și ascult geamătul neauzit al universului și când mă întorc, nu văd decât goana cotidianului... mă împiedic, mă ridic, mă lovesc, dar nimic nu se schimbă, nici măcar nu se produce o reverberație a apei prezentului, imobilitatea asta mă omoară, așa că încerc să las și eu o dâră cât de mică în lumea diafană a fanteziei...
55 poezii, 0 proze
Gerocob
Pasionat de cuvinte, fie că sunt în stare naturală, fie că sunt cultivate: atât timp cât transmit ceva, înseamnă viață. Cu gust de verde, sau în maroniu tomnatic, sub raze de soare văratic, sau împins în albul fulgilor de nea, rămân pentru mine izvor. Îngenuncherea mea, în a bea de aici, nu e nimic mai mult decât setea imensă, pierdută din existența atâtor ființe. Nu caut iluzii, nici risipire, ci sunt aici, ca umil rod, al viețuirii... Mi-ar plăcea să vă spun că mâine voi fi alfel. și mai sus. Însă, atât timp, cât orizontul îmi definește căutare, mă bucur că sunt.
21 poezii, 0 proze
Ion Neculce
ION NECULCE (1672-1745) Ion Neculce si-a scris letopisetul [Letopisetul Tarii Moldovei de la Dabija Voda pina la a doua domnie a lui Constantin Mavrocordat] dupa anul 1732, adica el apartine sec. al XVIII-lea. Opera lui insa continua sirul marilor cronicari din secolul precedent. Prin continutul ei, ca si prin forma, prin conceptia de care este patrunsa, ea nu se apropie nici de opera erudita a lui Dimitrie Cantemir, nici de compilatiile putin reusite a[le] cronicarilor din sec. al XVIII-lea. Nici unul din cronicarii nostri mari si mici ai epocii n-a stiut sa-si imbrace gindul si sentimentul intr-o haina mai aleasa a graiului stramosesc ca Ion Neculce. Letopisetul lui este dovada cea mai stralucita ca limba poporului nostru este in stare sa redea sentimentele omenesti si cele mai gingase, sa ne zugraveasca pictural orice imagine si sa ne povesteasca cu toate amanuntele intimplarile trecutului. Sinceritatea si marea pricepere a lucrurilor, durerea pentru nevoile altora, iubirea calda...
0 poezii, 0 proze
MDMarin Corneliu Dobre
In plin razboi mondial, pe 11 septembrie 1941, in casa tâmplarului Ionita, de pe malul lacului Tei din Bucuresti, aparea al cincilea copil. A fost dorit? n-a fost? Cert este ca odata venit pe lume a fost rasfatatul familiei: Bebi. Primele amintiri legate de copilarie sunt din timpul refugiului la adapost, de teama bombardamentelor din anul 1944, purtat de sora sa Lili, cu sapte ani mai mare. Desi in poeziile sale copilaria apare ca un paradis pierdut, aceasta stare de fapt a durat foarte putin, intrucât familia a fost lovita dezastruos prin moartea intâiului nascut - Gogu, la nici nouasprezece ani. Nu mult dupa aceasta a cazut, rapusa de durere si mama - Steluta. Tragedia familiei s-a repercutat dureros in inima copilului de nici unsprezece ani, marcându-i intreaga viata. Urmarile razboiului, privatiunile micilor meseriasi in contextul anilor ^50, au inrâurit si ele viata interioara a scolarului si liceanului Corneliu. Dar tocmai aceste necazuri poate ca l-au si fortificat, reusind sa...
52 poezii, 0 proze
Mirela Grosu
Am inceput sa scriu de mica. Nu ma multumeau povestile spuse de bunici astfel imi inventam propriile povesti. Mai tarziu am descoperit poezia, modul simplu in care poti folosi cuvintele pentru a reda o poveste. Poezia pentru mine este o stare de spirit, o alta parte din mine care ia cuvantul in diferitele momente ale vietii, o constiinta destepata de micile indicii care se ivesc la orice pas, dar pe care, cateodata, nici nu le luam in seama.
1 poezii, 0 proze
AMApostu Mihaela
NU o sa insirui pe unde am fost si ce am facut. Pentru multi oameni a isi spune biografia e un lucru foarte simplu, mie mi-au luat 31 de ani ca sa pot raspunde la intrebarile, unde te-ai nascut?,cine sunt parintii tai? esti casatorit sau nu?, aveti copiii?, care e starea dvs. de sanatate?. Si inca nu am raspuns la toate intrebarile sau doar jumatati de raspuns. Cata munca si suferinta poate insemna sa aflii cine esti. Iar logoreea din scris se explica prin faptul ca eu nu vorbesc despre mine in viata de zi cu zi cu oamenii si toate cuvintele nerostite au iesit intr-o logoree in poezie, pentru ca nu am facut lucrul asta de ani de zile.... Semnele de punctuatie atat de multe, is pentru toate sentimentele, simtamintele, trairile, exprimarile care nu le-am exprimat poate nici macar la nivelul limbajului trupului. Iar cuvantul "cur" nu mi-a placut niciodata cum suna. Viata mea a fost plina de contradictii, de lucruri, intamplari pe care nu am reusit sa le inteleg, sau le dau un sens. Si...
12 poezii, 0 proze
Stanescu Dragos Nicolae
daca nu am stiut ca ma nasc , iata paradoxal , nu stiu nici cand imi va sosi timpul sa mor.las treaba asta in slujba altora , daca va fi vreodata nevoie...de vreo biografie...
24 poezii, 0 proze
SCStanescu Ionut Cristian
Urasc felul in care sunt etichetat dupa cuvinte. Urasc prietenia celor ce vor de la mine numai guma de mestecat. Urasc profesorii care predau intr-un stil de fals interes pentru soarta elevilor. Il urasc pe dirigintele care n-a vrut sau n-a stiut sa se apropie de inima nici unui coleg de-al meu. Urasc sistemul social care impune puterea banilor ca valoare morala. Urasc institutia pedagogica ce poarta numele de scoala pentru ca urmareste o dezvoltare “multilaterala” uitand ca ar trebui sa fie o institutie psiho-pedagogica. Urasc indoctrinarea la care sunt supus eu si cei pe care ii urasc. Imi urasc parintii pentru ca ma iubesc neconditionat contrazicandu-mi ura. Pentru ca vor sa dau tot ce mai bun din mine. Pentru ca incearca sa nu ma lase sa gresesc. Pentru ca m-au nascut si crescut intr-un mediu iubitor. O urasc pe ea pentru ceea ce a devenit. Pentru ca am iubit-o. pentru felul in care isi musca buza de jos dupa ce o sarutam. Pentru felul in care suvita ei rebela cadea intre buzele...
5 poezii, 0 proze
nicio stare
de Daniela Luminita Teleoaca
epuizarea vine frenetic dinspre oameni de-aia te ia cu gol la stomac… cu monde à l’envers nu aprofundezi dai pagina îţi faci de lucru cu gâza exasperată să se insinueze întru ale tale acaparat până...
Stare apoetică
de George Pașa
– Nu caut nicio stare, dar sunt în stare să dibuiesc vreuna printre firele de pătrunjel. – Ce naiba să dibuiești acolo? Doar nu e vreun melc întârziat! – Și totuși, voi dibui vreo stare printre...
de tare de dragoste
de Aurelia Borzin
nicio stare vom fi absenți dar muzica ne va ține pe linia de plutire nici nu ni se va băga sub piele cu sila nici nu ne va lăsa singuri un fel de yoga pentru suflet vom căuta o stare să nu începem a...
har
de Silviu Somesanu
nicio stare nu mă scoate din minți și nici tu doar tergiversările inutile fiecare vorbă care-mi zgârie pereții e doar o încercare lumea e o cădere din limbaj o scurgere a gândurilor în cuvinte o...
Credința fără oglindă – cunoașterea originară la Mălin Stan
de Dragoș Vișan
Dintr-o altă stare de agregare a cosmosului, dintr-o liniște sau frumusețe a adevărului ca ansamblu potențial dătător de viață, pe când nu se auzise nici măcar de sferă, de triunghi, ori întârzia să...
[2]
de claudiu banu
1. de șase zile stau închis în casă fără să vorbesc cu nimeni fară să mă mișc mai mult decât am nevoie de șase zile bolesc fără să fiu bolnav fără să aștept ceva de șase zile lumina se târăște cu...
Acasa
de Luntraru Rodica
Mă-ntorc pierdută în uitare Din ochii tăi plec azi pe jos. Și râd plângând Pe-aripi pe care tu le-ai creat, dar fără folos. Mă-ntorc acasă, unde oare? Cunosc acest cuvânt străin? cunosc doar trista...
Stările și Dumnezeu
de razvan rachieriu
1.Scriu amestecat, cu inima, cu privirea, cu sufletul și cu rațiunea, și din această simbioză, în care se infiltrează uneori disperarea de a nu-mi deschide în minte imaginația, mă rescriu construit...
bolnav de naivă
de Daniela Luminita Teleoaca
nu ştiu dacă azi o să plouă dacă am uitat rufe întinse pe frânghie o rană deschisă… doar gândul meu spânzurat către tine [buburuză înnegrită cu orange testează trupurile noastre ca pe aer; nimeni n-o...
Spre binele comun
de nonciu dragos
Spre binele comun Ne lamentăm ca niște copii pentru că nu găsim soluția cea bună atunci când avem nevoie de ea. Suntem deosebit de optimiști și întindem frumos mâna spre binele comun, fără să ne...