"mi-a orbit sufletul privind la soare" – 20785 rezultate
0.08 secundeMeilisearch
CCCamelia C.Petre
Lumina din prima zi a tumultului în care m-a aruncat Dumnezeu m-a orbit dar m-a si fermecat. M-am ridicat și am făcut primii pași prin raiul Pământului, bucurându-mă de fiecare picătură de suflet pe care am întâlnit-o, lăsându-mă escaladată de îngemănările imensităților și ale instantaneelor. Mi-am ridicat privirea iar norii m-au înfășurat în nori. Apoi, strânsă până la durere, am ajuns din nou pe Pământ. Dar acolo nu mai era rai... Și atunci scriu. Scriind, mulțumesc. Mulțumind, cresc. Crescând, iubesc.
15 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Claudia
Mi-a luat 17 ani sa realizez ca de fapt nu sunt nimic.
36 poezii, 0 proze
CMchivaran marius
Tata mi-a spus ca menirea unei persoane este aceea de a creste un copil si a planta un copac.Altfel acea persoana nu poate aspira la rangul de OM.Astfel incat,eu nesadind inca un pom si necrescand un copil,nu stiu cum as putea completa aceasta biografie avand inima impacata.Eu,ca si OM,inca nu exist.
9 poezii, 0 proze
TAtrisoc amelia
Cineva mi-a spus ca am pierdut ceva cand eram mica, ceva din buzunare. Eu stiu ca au fost mereu goale.
2 poezii, 0 proze
DGDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Bude Viorel
prin pseudo-autocunoasterea ce mi-a fost dat sa am, nu pot sa transmit si altora ceea ce nu posed, deci cred ca stiti ce vrea sa zica non-existenta mea metalingvistica. o biografie vaga o veti descoperi din ceea ce voi incerca sa creez oarecum absurd, urmuz-ianesc poate. bizar-ian (de la pseudonimu-mi)
5 poezii, 0 proze
FAFurdu Andi
Când viața mi-a luat tot ce aveam mai de preț, am încolțit-o, am înjunghiat-o si am rămas să văd cum s-a chinuit sa moară!
8 poezii, 0 proze
CLciutura carmen luminita
un om prețios mi-a spus:" a scrie poezie e un blestem", să rămân blestemată! apariție publicistică în nr.5 ,iunie, al revistei Orizont Literar Contemporan apariție editorială, placheta de poezie, Nodul din cer, Editura Tipoalex, august 2009 e-mail:ciutura.luminita@yahoo.com
163 poezii, 0 proze
Elena Strilciuc
De mică mi-a plăcut să îmi aștern pe foi ascunse, gândurile Și le-am ținut într-un sertar... M-am pierdut apoi în dorul cotidian, până când... Azi am șters praful de pe primul meu jurnal.
2 poezii, 0 proze
mi-a orbit sufletul privind la soare
de Sabău Răzvan-Alexandru
mi-am scos din suflet uneltele să le șterg de praf- cu astea își construiau și străbunii mei viața, dar ce viață era atunci! când soarele era stăpânul lumii iar lumea se simțea stăpână pe soare, că...
Vol,,Cuvinte Îndumnezeite\"
de mariana didu
Cuvinte îndumnezeite Mistrețul cu colți de diamant Mistrețului alb îi sângeraseră Colții din diamant Loviți de vipera luminii, Vertebrele-i albe, de-argint despart Umbra-i ivită și mută De gingașele...
Te rog, Doamne, nu mai scrie în zori
de Zavalic Antonia-Luiza
Înger, îngerașul meu, câteodată îmi vine să dărâm pereții ăștia invizibili cu mâinile goale. Nu mai am nimic, cavități îngropate în doliu, pământ mușcat și risipit peste toți ochii ce au orbit lumea...
Noaptea noastră
de Any-Mary Dina
Prima noastră noapte... Suntem aici, față în față, privindu-ne unul pe altul, dupa atâția ani de rătăcire prin propriile noastre iluzii și dureri. Încerc să ghicesc ce se ascunde în spatele acelor...
Plansul Golgothei
de Alex Paven
Trebuie sa fi fost o priveliste destul de bizara in oras - un om imbracat bine, la costum si cravata, insa cu hainele in dezordine, ponosite si murdare, cu un inceput de chelie si ochelari rotunzi cu...
Sonet XXVII
de Cristian Vasiliu
Sonet XXVII (traducere/adaptare după W. Shakespeare) Când noaptea patul mă îmbrățișează Și-mi dăruie odihnă celor vii, Mintea-mi rămâne înăuntru trează Și îmi pornește-n lungi călătorii. Peregrinajul...
inceput fara sfarsit....
de B. Andreea
“Nu stiu de ce am sa incep asha...dar...sa trecem peste asta... Ati vazut vreodata un inger plangand?...sau...ce ati face daca ati vedea pe o fatza plina de inocentza unei dureri atat de pure si atat...
Zbor deasupra propriului meu cuib
de Cristina Dobrin
Eram prinsă în vârtejul vieții…familie, profesiune, studii. Ne luasem rămas bun în urmă cu două luni, făgăduindu-ne reîntâlnirea peste un an. În ultimul timp, viețile noastre se derulau cu...
Jocul de-a locul
de Zoltan Terner
„Jocul de-a locul” începe din clipa în care sorții au decis că locul tău e viața și nu hăul Neființei. Jocul îl jucăm toată viața: Tu râvnești la locul meu, eu râvnesc la locul tău. Tu-mi iei locul,...
Ceruri sfâșiate
de Mihai Rădulescu
În amintirea actriței Eugenia Dragomirescu I Purificat de dragostea mea freamăt Simțind natura-n trupul de alături. Coboară gându-n subsuoara caldă; O, nimeni mai nebun ca mine nu e! Dau toate...