"macaraua rosie" – 876 rezultate
0.03 secundeMeilisearchDinica Marilena Beatrice
Iubesc poezia si marea.Ador sa iubesc si-mi place ca tot ce simt in viatza asta sa ma exprim prin poezie.
17 poezii, 0 proze
Alexandru Macedonski
ALEXANDRU MACEDONSKI (1854 - 1920) Alexandru M. Macedonski (1854-1920) a fost un poet și prozator; dramaturg; sef de cenaclu literar, publicist român. Născut la București în mahalaua "Precupeții-Noi", la 14 martie 1854, Alexandru Macedonski a fost nepotul lui Dimitrie Macedonski, căpitan de panduri, participant la revolta din 1821 și adept al Eteriei. Tatăl sau, colonelul (devenit apoi general) Al. Dimitrie Macedonski, a avut un rol foarte important în alegerea lui Alexandru Ioan Cuza drept domnitor al celor două provincii românești unite. A devenit Ministru de război al domnitorului Cuza. Mama sa, Maria, era fiica pitarului Dimitrie Părăianu din mica boierime oltenească. Cea mai mare parte a copilăriei Alexandru a petrecut-o în satul natal al tatălui Adâncata-Pometești, pe valea Amaradiei, în județul Dolj. În toamna lui 1862, Alexandru Macedonski, a pășit pragul celei mai vechi (și mai importante, pe atunci) școli primare a Craiovei din epoca sa, școala de la biserica Obedeanu. După...
120 poezii, 0 proze
Grigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
Barbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
macaraua rosie
de stefan ovidiu
deasupra orasului gratioasa tacuta prin orasul invaluit in zgomot macaraua rosie isi roteste bratele indicandu-ne subtil urmatoarea directie in care sperantele noastre sunt invitate sa se disipe
Gata de culcare, copii?
de Adriana Gheorghiu
Gata de culcare, Rareș Nu sunt gata, pentru că aștept să-mi spui povestea cu macaraua, pe care mi-ai promis-o. Ai dreptate. Ascultă atunci! Primăvara trecută începuse construirea unui cartier nou, nu...
sa ne gandim ca maine va fi o zi rosie
de bogdan ioan
Sa ne gandim ca maine va fi o zi rosie. Un rosu aprins cu picatale patratoase galbene. Maine o sa mancam rosii cu margarina. M-am impiedicat de cablul telefonului. Macaraua nu venise azi la munca. Eu...
Fiind băiet n-am fost băiet dar singură
de Miruna Gavaz
M-acopăr cu pături și corturi nervoase corturi cu nervi și mușchi sunt oameni, au prins viață, le-am dat; oameni însângerați plăpumi perne pălării mă-ngrop mă-nțep cu propriile-mi oase de pe...
Anii cinematografului (IV)
de Ghinea Nouras Cristian
Cearda Roșie: Þiganul Romeo făcea filme a la Kusturica înaintea lui Kusturica! Care timișorean a auzit de Cartierul Cearda Roșie? Cred că puțini, eventual dintre ăi vechi... Era de fapt un sat,...
Visul căpșunelor
de Traian T. Coșovei
Căpșunelor nu le place Marea Moartă – nici Marea Baltică, nici Gibraltarul, nici Marea Roșie, nici cea Caspică, nici Mediterana, Marmaraua… Căpșunelor nu le place nici una. Nu le place nimic! -...
Ziua ghilotinei
de Cristian George Strat
Astăzi este duminică și mergem cu toții la ghilotină. Ne-am îmbrăcat frumos și ne-am aranjat cravata roșie. Mergem ținându-ne de mână, câte doi, câte trei sau câte patru la ghilotină. Astăzi nu mai...
nu ești părăsit când darurile te părăsesc
de florin caragiu
singurătatea e o cortină ce se ridică la o piesă de teatru ce ți-a tăiat răsuflarea este un festin la care ești invitat în plină stradă când porți în gură orașul lovit de o piatră și spui: „mahalaua...
Romeo & trompeta
de Vlad Stangu
trompeta zăcea pe fundul gropii; Romeo coborî s-o ia, alunecă pe cerul uscat de atâta ninsoare. își rupse în trei sprânceana mijlocie, dar tot nu se lăsă și astfel, tot aiurând pe ape, aduse înapoi...
\"Scrieri\"- volumul 30- \"Cuvinte potrivite și... încrucișate\"
de Tudor Arghezi
Ac : Suliță de liliputan; Þeapă portativă; Ace : Ghimpi fabricați; Adia : Verbul zefirului; Albine : Niște gospodine pricepute la dulceață; Amarant : Floare roșie de toamnă cu numele ca smaraldul;...
Mănânc Ceasla aurie, nu scuip
de Dragoș Vișan
Mănânc târziu în seară Ceasla dore, bob cu bob, din doi ciorchini scoși din frigider, mai mestec sâmburii, ori îi înghit direct, să fiu vie pe urmă, am avut în fosta grădină în Medeea, cartierul doar...
închipuirea
de Leonard Ancuta
aș vrea să cred că n-ai fi existat dacă nu te-aș fi întîlnit la o petrecere serioasă care moment cu moment a devenit dezmăț femeile cele mai bine îmbrăcate erau deja mai mult dezbrăcate lumini care...
ZBOR DEASUPRA UNUI CUIB DE GÂȘTE
de dorinMOLDOVEANU
Camera de zi a unui sanatoriu de boli mentale, în zilele noastre, primăvară, ora prânzului. Pereții sunt goi, vopsiți în ocru și podeaua în tablă de șah. În mijlocul încăperii stau la o masă 9...
Pișăcioșii
de felix nicolau
cel mai fain era seara, când se adunau toți verișorii și începeau jocurile. În afară de cei veniți de prin colțurile târgului, mai erau și cei sosiți în vacanță, vreo 7 cu toții. De ce era fain?...
betelgeuse
de alice drogoreanu
sunt mult în urmă sunt lucrurile cu sânge o poveste ciudată din care nu aud decât zgomotul mat precis sunt foarte în față dar nu vreau să întorc capul * când am ajuns era un corp pe o masă la geam...
Două secole
de Valerian Ciobanu
Două secole furtunoase... Motivația mea pentru acest eseu istorico-publicisti este că: grație acestui portal românesc (agonia. ro) eu mi-am adunat între coperți un roman nuvelistic. Grație lui - sper...
