"luați-mi tot, dar să-mi dați bucata de mine" – 20132 rezultate
0.09 secundeMeilisearchDaria Gordon
Niciodata nu mi-a placut sa scriu despre mine. Sau sa ma descriu. Asa ca textul acesta este, cu siguranta scris-sters-scris-sters de cateva ori. Dar mi-am facut curaj si iata-ma: m-am nascut la Constanta de unde am luat dragostea pentru mare si am invatat sa visez muntele. Am locuit in Ardeal de unde am invatat dragostea de traditie si de locul strabunilor. M-am mutat in Marea Britanie unde mi-am inceput cariera de medic. A scrie e ca si cum ai vorbi cu un prieten imaginar si i-ai arata ce vezi tu. E un vis mai mult sau mai putin real caruia ii dai aripi si il trimiti in lume. Si daca macar un om din cei care il citesc inteleg limbajul, atunci scopul a fost atins. Traim prin tot ceea ce ne inconjoara, dar visam cel mai frumos prin scris.
21 poezii, 0 proze
Simon Salca
Poveste Odată, m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele. Era bătrân și pământul abia se rotea în jurul lui. A binecuvântat sirenele blonde ce pluteau în acvariul meu sentimental. Mi-a arătat gnomii burtoși, hulpavi după foi verzi. M-a avertizat să nu mă apropii de un arbore pe ramurile căruia erau agățate măști. Mi-a promis : animalele sunt mai frumoase la vânătoare decât în cuștile lor de aur. De atunci joacă șah pe eșichierul stelelor. De-atunci îmi îngrop iubitele în inimă,fără tranchilizantul agoniei, dincolo de uriașii ghețari. De-atunci mă urmărește lumina unui soare întunecat. "De arlechinadă ferește-te!" îmi tot repeta, cu pupilele injectate de romburi albe și negre. Acum nici nu mai știu în ce cușcă sunt și de când tabla de Șah mă acoperă. M-am rătăcit într-o altă Poveste. Dar îmi aduc bine aminte că,odată,m-a luat de mână și m-a dus să-mi arate umbrele... ...eu nu m-am mai întors.
5 poezii, 0 proze
Maria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
Furdu Andi
Când viața mi-a luat tot ce aveam mai de preț, am încolțit-o, am înjunghiat-o si am rămas să văd cum s-a chinuit sa moară!
8 poezii, 0 proze
ioana vaduva
Mi-am luat dreptul la cuvintele mele, m-am născut cu ele pe inventar așa cum te naști cu tot stratul de celulită de care urmează să te bucuri o viață, cu tot norul de neuroni pe care urmează să-i ucizi într-o viată, cu toți anii și toate secundele în care urmează să te așezi vreme de o viată. Mi-am luat dreptul la cuvintele care sunt ale mele. Le-am dat liber și nu s-au dus, și-au cusut cămașa de forță direct pe piele și acum, și doar acum vreau rochia mea de seară cu umeri dezbracati și n-aș putea… Doar sa gasesc firul dus și să destram silabele până ce aerul dintre ele rămâne surd și să arunc în spate ghemul cum arunca voinicul pieptenele în poveste. Și-n spatele meu să nu se fac zid, nici pădure, să se starnească doar o furtună de răvașe trecătoare. Cuvântul spus cu adevărat e ca o zi de naștere cu tort și îmbrățișări.
6 poezii, 0 proze
Madalin Ciortea
M-am nascut in Alba iulia la 15 martie 1983.In vechea cetate romana am petrecut prima parte a copilariei. Odata cu inceperea claselor primare m-am mutat in Lancram.Satul blagian imi starneste inca nostalgii; traditia, oamenii, natura - sunt elementele care isi extind tentacular existenta chiar daca uneori sunt departe, isi extind intelesul fiind un izvor etern de lumina si idei care , desi aparent incipiente, reprezinta nu un adaos cultural ci un tot concretizat, verosimil. In vara anului 1998 am fost admis la Liceul C-tin Brancoveanu din Ploiesti unde am avut primele contacte oficiale din punct de vedere cultural. Atunci am luat decizia sa-mi ofer sansa clasicilor iar pe urma sa-mi codific mesajul ideilor in poezie sau eseu. In primul an de liceu am debutat in Cenaclul Safire cu poezie si apoi cu eseu. In anul al II-lea, odata cu un premiu pentru eseistica la Concursul National de Eseuri Emil Cioran si unul tot in acest domeniu la Concursul National Simfoniile Toamnei, am avut prima...
291 poezii, 0 proze
Jora Carton
Născut în 1986 în Surgut Russia,locatar în Chișinău din 1993,deținut al școlii medii de cultură generală nr.29(cine a auzit de dînsa știe despre ce vorbesc)după un pizdon luat de la poliție mi sa dus căpățîna,de atunci port război cu toate instituțiile oficiale,stau pe tot ce rupe(excepție sintetică)la moment stau izolat în pshiatria clinică nr. 1 Costiujeni.
1 poezii, 0 proze
bogza gheorghe
Simetrie - Marin Sorescu Mergeam asa, Cand deodata in fata mea, S-au desfacut doua drumuri : Unul la dreapta, Si altul la stanga, Dupa toate regulile simetriei. Am stat, Am facut ochii mici, Mi-am tuguiat buzele, Am tusit, Si-am luat-o pe cel din dreapta (Exact cel care nu trebuia, Dupa cum s-a dovedit dupa aceea). Am mers pe el cum am mers, De prisos sa mai dau amanunte. Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua Prapastii : Una la dreapta Alta la stanga. M-am aruncat in cea din stanga, Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vant, Gramada cu mine in cea din stanga, Care, vai, nu era cea captusita cu puf! Taras, m-am urnit mai departe. M-am tarat ce m-am tarat, Si deodata in fata mea S-au deschis larg doua drumuri. "V-arat eu voua !" - mi-am zis - Si-am apucat-o tot pe cel din stanga, In vrajmasie. Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica. Si la prima rascruce M-am daruit cu toata fiinta Celui din dreapta. Tot asa, Celalalt trebuia...
4 poezii, 0 proze
OLARU ADRIANA
Am 14 ani.....am stat in Suceava si acuma m-am mutat in Dorohoi(Botosani) Sunt o fire foarte zambareata...fac glume mai mereu....imi place viata!!!!si ea ma place pe me!!!!! acum ma gandesc la ce liceu voi da....cred ca la militar.....nu prea mi se potriveste....dar nah.... NU UITATI O VIATA AVEM!!!!!oricat de rau mi-ar fi si oricat de suparata sunt zambesc?:) nu imi place sa ma vada cineva suparata.....am prieteni in toata tara...pe unde am stat....ca am locuit prin mai multe orase.....si prin afara...adica prin Austria....V-am pupat:*care vrea sa vb cu me luati idul meu: adriana_ada06 :*:*:*
2 poezii, 0 proze
Claudia
Mi-a luat 17 ani sa realizez ca de fapt nu sunt nimic.
36 poezii, 0 proze
luați-mi tot, dar să-mi dați bucata de mine
de Stanica Ilie Viorel
ce-au vrut de la mine, n-am aflat. au trecut dincolo de timpul unui plod și-au înfipt un catarg și o hartă în toracele meu, puțin rahitic, dar navigabil. o privire, către un orizont placentic, pe...
Echipa de \"choco-terapy\"
de isabela barzoaga
- Am fost la doctor. Ura! - Și ce ți-a zis? - Nimic extraordinar. Ceva de genul „Trebuie să…”.O.K. mă tăiați… Am înțeles! - Când? - Cât mai curând! - Ups nu mă așteptam la o fază așa de \"stejar...
În țară străină
de Anton Cehov
O amiază de duminică. Moşierul Kamîşov stă în sufrageria sa, la o masă luxos servită şi îşi ia tacticos micul dejun, în tovărăşia lui monsieur Champougne, un franţuz bătrâior,...
carnagiul generației 2000
de Dragoș Vișan
carnagiul generației 2000 filmați impudicul meu glas un rât spurcat rânjind amar imun la criticile bucătarilor holbați ce mi-l întărâtă să grohăie în fața asistenței amatoare cu sunete strident...
Poem în metru scurt...
de Iulia Elize
Lanțuri grele să mă soarbă Pasărea e-n vie tristă Pe din porți o babă oarbă Duce fericirea-și Cristă... Poate, mâine port tămâia În sihastrul loc cu pâine Poate cerul și lămâia Mi-or mai fierbe-un...
Grammii-Pe marginea prapastiei
de Armand Sperlea
Trecuse o lună de la primul transport. Acum aveau un cont serios, dar după cum îi sfătuise Damian în jurnalul său, păstră o parte din credite pe cartele. Se întâlnise de multe ori cu cei de pe nava...
Filozofie din Vienna/ Kurt Rudolf Fischer: Marturisiri
de LUMINITA SOARE
Max Pfeler: Albertgasse. Desigur ca are un sens să deapăn unele amintiri despre Albertgasse din sectorul 8, intersectată de Alserstraße... Are un sens să povestesc ceva , pentru că această străduță a...
Poiana Narciselor-Capitolul XXX
de Georgiana Milescu
XXX Era început de noiembrie. O ploaie rece și deasă se dăriua pământului, însetat de o vară fierbinte. Până acum nu plouase. Vara reușise să înghită ultima picătură de umiditate aflată în natură....
Destăinuiri (4)
de Florentina-Loredana Dalian
- Dă-mi, te rog, să văd unde-am rămas! - Nu-i nevoie, știu pe de rost - “Da’ tu, oltene, de mâine să pleci la mă-ta acasă!“ - Aha! Da, așa-mi spunea. Sau alte dăți - “Mai du-te și la tac-tu-mare...
mortul
de Liviu Nanu
Sta frumos în sicriu, așezat pe spate, așa cum trebuie să stea orice mort, ba chiar parcă întors nițel într-o parte, spre dreapta, astfel că ei, cei care îl privegheau, aveau senzația că sunt priviți...
