"la rădăcina unei cruci" – 23931 rezultate
0.05 secundeMeilisearchprofa-la-liceu
Jurnalul unei profe de liceu
indemn-la-nesupunere
Îndemn la nesupunere
de Liviu Nanu
cronici_eliad
Cronici pentru evenimentele de la Casa Eliad
de Radu Herinean
critica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
Arthur Schopenhauer
Arthur Schopenhauer (n. 22 februarie 1788, Stutthof/Danzig - d. 21 septembrie 1860, Frankfurt am Main), a fost un filozof german, cunoscut - mai ales - prin teoria sa asupra primatului "voinței" în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. Arthur Schopenhauer s-a născut în 1788 la Danzig (astăzi Gdansk/Polonia), fiu al unui comerciant, care îl destinase și pe fiul său negustoriei. Împreună cu tatăl, face numeroase călătorii prin Europa. După moartea acestuia în 1809, începe mai întâi studiul medicinei la Universitatea din Göttingen, la care renunță pentru a se dedica studiului filozofiei. În 1811 pleacă la Berlin, unde audiază cursurile lui Friedrich Schleiermacher și ale lui Johann Gottlieb Fichte. Se transferă la Iena și, în 1813, obține titlul de Doctor în Filozofie cu dizertația "Cu privire la rădăcina cvadruplă a principiului rațiunii suficiente" (Über die vierfache Wurzel des Satzes vom zureichenden Grunde). În același an întâlnește la Weimar pe Goethe, cu care...
3 poezii, 0 proze
Alecu Russo
Alecu Russo s-a nascut la 17 martie 1819, la Chisinau, in familia unui boier de vita veche, dar cu o situatie sociala relativ modesta. Copilaria viitorul scriitor si-a petrecut-o la tara, in mijlocul taranilor. Cu multi ani mai tirziu, in "Amintiri", el isi va aduce aminte de un frumos sat basarabean, "raschirat intre gradini si copaci pe o vale a codrilor Bicului", unde "mosnegii spuneau de turci si tatari… de Ileana Cosinzeana, de fratii din luna, de lupte si navaliri", ca si de vitejia "celor Novaci, de raul carora urdiile tataresti nu se puteau in Bugeac cu prada in Tara Leseasca". Aici, din virsta frageda, in sufletul lui au prins radacini lastarii dragostei pentru popor, poezia populara orala si limba stramoseasca, dragoste pe care o va purta vie toata viata. Pe la 1829 o cumplita epidemie de holera i-a secerat familia: "din patruzeci de persoane ce locuiau intr-o casa" au scapat cu viata numai el si tatal sau. Ramas orfan de mama, Alecu Russo e trimis de parintele sau la studii...
0 poezii, 0 proze
stoian aurel
sunt nascut la tara... o binecuvantare consider.. pentru ca radacinile mele se alimenteaza de acolo.. din locuri care niciodata nu au tins sa isi piarda originalitatea in dorinta de a imita noile standarde.. simplitatea imi sta la radacina.. si poate a reusit chiar sa ma urmareasca pana acum.. chiar si fara sa o observ ceva timp... apoi s-o ignor... iar apoi sa nu mai stiu s-o implor... mai vedem.
1 poezii, 0 proze
Melania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
Alexandru Blaga
sunt de la mare ,am si ceva moldovenesc printre radacini ,astfel ca in mod firesc s-a nascut poezia... ... si am si o adresa alblaga@yahoo.com.
8 poezii, 0 proze
Elena Schipor
Lumea-i doar o piatra in care eu am reusit sa prind radacini. "..Singuratatea era cenusie si apasatoare.Sufletul tremura, o falfaire de eter in nemarginire. Timpul alerga alaturi, apa tulbure in care se ineaca toate schimbarile..."("Adam si Eva", Liviu Rebreanu) "Cand dreptatea e indoielnica, eu plec cumpana de partea milei"("Don Quijote", Cervantes) "...Suflete inflorite ieri si vestejite astazi, asemeni florilor cazute in strada, pe care la manjesc toate noroaiele, asteptand sa le zdrobeasca o roata."("Mizerabilii", Victor Hugo) "Acta non verba", "Ad augusta per angusta", "A l'oeuvre on connait l'artisan"(La Fontaine), "Dubito ergo cogito.Cogito ergo sum"(Rene Descartes), "Carpe diem"(Horatiu), "A qui bon tant d'amis? Un seul suffit quand il nous aime."(Florian), "Amicus Plato sed magis amica veritas"(Ammonius Saccas). "Vointa n-a fost de ajutor niciodata si nimanui: din tot ce facem, cel mai discutabil e lucrul la care am tinut mai mult, cel pentru care ne-am impus cele mai multe...
50 poezii, 0 proze
Nistor Mircea-Iulian
M-au adunat de prin toată România și m-au aruncat lângă mare. Mi-au lăsat rădăcini în munți și în cerul de deasupra mea. Eu ce să le dau la schimb?
134 poezii, 0 proze
iulia c.
Destin de copil nascut batran ;fara amintiri din copilarie;constient de slutenia sufletesca a celor din jur si bogat la suflet.cu viata otravita de propiile-i radacini;care se straduie zadarnic sa para simplu duh aspirant la mostenit imparatia cerurilor.
5 poezii, 0 proze
Marius Sainiuc
Nu-i aur tot ce strălucește. Nu toți sunt rătăciți în viață. Ce-i tare nu se învechește, Și rădăcini adânci nu-ngheață. Cenușa-ncinge foc deodată. Lumini iau umbrele la goană. Ca nou tăișul rupt se-arată, Și regi, acei fără coroană...
14 poezii, 0 proze
Constantin Noica
Constantin Noica (n. 12 iulie 1909, Vitănești, județul Teleorman - d. 4 decembrie 1987, Păltiniș, județul Sibiu) a fost un filosof, poet, eseist, publicist și scriitor român. Provenind dintr-o familie cu vechi rădăcini aromâne, Constantin Noica s-a născut la 12 iulie 1909 în comuna Vitănești (județul Teleorman). Începe gimnaziul în București; în perioada 1924-1928 urmează liceul "Spiru Haret", apoi bacalaureatul în 1928. Debutează ca licean în revista liceului, Vlăstarul, în 1927. Îl are ca profesor de matematică la "Spiru Haret" pe poetul Uvedenrodelor, Ion Barbu. Se înscrie la Facultatea de Filosofie și Litere din București, pe care o va absolvi în 1931 cu teza de licență Problema lucrului în sine la Kant. Timp de trei ani îl are ca profesor pe filosoful Nae Ionescu. În perioada 1932-1934 frecventează societatea culturală "Criterion". Toți prietenii lui Noica de la "Criterion" - Mihail Polihroniade, Haig Acterian, Mircea Eliade - vor îmbrățișa, mai devreme sau mai tîrziu, cauza...
49 poezii, 0 proze
la rădăcina unei cruci
de maricica frumosu
învărtesc destinul pe deget ca un blestem închid ochii și-mi pregătesc răstignirea trag linie dreaptă sub toate durerile frica morții nu-mi tremură-n genunchi și nu mă strigă uneori dorința de a trăi...
Pieile timpului
de Florin Andor
am așezat lângă copiii cei mulți ochii tăi de muritor să nu te cred foamea să-și astâmpere și setea pe jumătate apoi te-am văzut când îți puneai la uscat pieile ne despărțea doar un gard prost...
Câtă estetică în curtea regală a simțurilor
de Bejliu Anne-Marie
Să mori la hotare de zbor, numărând clepsidrele sparte ale prezentului … Pentru viitor ridici nisipul în pumni și îi săruți tâmpla obosită cu apa mării. Ceva se schimbă ceva rămâne pironit între tine...
Amintiri de demult (IV)
de Daniela Luminita Teleoaca
Pe dealul din fața casei noastre se făcuse deodată liniște. Nu, nu o liniște dintr-alea obișnuite. Ci starea aia care spunea că se întâmplase ceva. Că nu urma să se oprească. De mai multă vreme...
suflete prânzite la ceas de toamnă
de Vasile Munteanu
dinspre Vârful Crucii lupii iernii dau glas mieilor din frunze ce în urmă-au rămas e o liniște rumptă sub tăișuri de coase duhul lemnului trece fumuriu peste case povestindu-ne viața răsăritul ne...
Stop
de Maria Zirra
Cateodata cand incep sa scriu parca imi zboara unghiile prin nisip si se impiedica de imaginea unei cismele si se adapa ingropate pana la pielite. Acum cand trenul se misca printre galeti si gari,...
