Constantin Noica

JURNAL FILOSOFIC (1944) Noi nu avem un termen romanesc pentru \"devenire\". Avem cateva pentru fiinta, dar nu avem pentru devenire. Am fi putut

-fragmente- Orice om cult crede a ști despre „Republica” două lucruri, amândouă regretabile: că Platon schițează aici drept stat ideal unul

Un tînăr poet francez trimite lui Paul Valery un manuscris cu versuri. Valery îi răspunde: „Domnule, nu ai talent. Poate ai geniu, dar la așa ceva

“Ce se poate face cu acest «a gândi» românesc plin de masura ? Experienta de întelepciune – poate; dar experienta de filozofie ? A gândi e, în

Toată problema României nu e numai să fie, să fie în eternitate, ci și să devină. Dar cum poți preface ființa în devenire? Începând de când? Și mă

(VII)Despre singurătate În cîteva rînduri, fiecare om se oprește și contemplă. Vezi, își spune singur, asta e viața mea. Atîta tot? Am trăit

-Prefață- De ce ne place să spunem lucruri pe jumătate adevărate? Mă gîndesc la toate actele de eroism, la marile agonii și victorii din

PREFAÞÃ Dintre toate lucrurile pe care ești ispitit să le spui atunci cînd dai la iveală o nouă lucrare, anume potrivirea ideilor cuprinse în

Prefată SCRISOARE CÃTRE UN INTELECTUAL DIN OCCIDENT „Mai putem fi salvati?“ („Sind wir noch zu retten?“), vă întrebati voi, scrieti cărti voi si se

A IUBI VIITORUL Ar fi dorința cea mai vie a multora dintre cei de azi ca lumea să se sfîrșească nițel după ei sau, dacă se poate, chiar o dată cu

Contemplu: in noapte sta crucea de lemn cu urme de cuie si cui de indemn la stavile boltii fugare, spre care, cu mistice brate de pom, creste un

(II) Despre bucuriile simple Să fii o dată sau să fii de mai multe ori? Ceea ce este astăzi să nu mai fie niciodată, sau să fie încă o dată,

Am găsit încă un om de care mă pot despărți. Căci un om plin, bogat, valabil, e unul căruia printr-un cuvânt îi poți spune nespus de mult. Vă

PENTRU O REABILITARE A INDIVIDULUI Se împlinește astăzi cu noi, cu deznădejdea noastră — spun istoricii culturii contemporane — tipul de om

Sunt, Doamne, instrumare funerara; se-ncearca-n mine chinuri si jivine cu glas sonor de trup si de ocara. Sub tremurarea lunei cristaline in unde

Dacă ar dispărea cultura europeană, încă ar putea supraviețui ceva din ea: modelul pe care l a dat lumii istorice. El ar reapărea drept conștiința de

Mi-e trupul sarpe rupt in doua de legea Ta: si-a zvircolit chemarea pina-a asfintit durerea a-mpletit cu roua coroana de-nrosiri si spini pe

La mânăstirea Humorului, sunt undeva, pe peretele dinspre sud, șase sau opt scene cu fiul risipitor și fratele lui. Nu sunt sigur dacă în prima

TIRANIA PUTERILOR ANONIME Ceea ce a mîntuit sau e pe cale să mîntuiască pe insul contemporan este sentimentul acesta de răspundere pe care,

(III) Despre istorie Se pare că originea geometriei e legată de unul din evenimentele pe care istoria le-a proslăvit cel mai mult:

CUNOAȘTEREA SPORNICÃ Ce înseamnă așadar „fapt“ în materie de gîndire? De cînd am început să fim pozitiviști cu toții, prin urmare cu mult

(VI) Despre omul care nu este Cîteodată nu numai Dumnezeu, dar toate lucrurile îmi par ca și cum ar fi. La ce bun mai mult? Dacă pot să trăiesc

(IX)Despre păcat M-am gîndit multă vreme cum am putea face ca ideile noastre să devină stările noastre de corp. Dar numai misticii cunosc tainele

Este probabil că nu se înțelege nimic esențial din cultura europeană dacă nu se ține seamă de raportul ei cu natura. Toate mitologiile par a pleca de

(V)Despre Dumnezeu Fie, de pildă: 2ab X 3a. Efectuînd acest produs, obținem: 6a2b. Am găsit așadar rezultatul. Putem pleca mai departe.

(VIII)Despre problema totului și a părților Cînd treceam pe lîngă casa aceea care se dărîma, fumegînd de praf, și din care nu mai rămăsese întreg

INDIVID ȘI CUNOAȘTERE SPORNICÃ Dacă, trecînd acum de la conștiința cunoscătoare la cea trăitoare, chibzuiești ceva mai bine, te încredințezi

(IV)Despre imposibilitatea de a face orice Așadar să întorc lumii spatele. De ce să nu încerc? Am văzut atîția oameni care au intrat în lume și

Oricît de bine am cunoaște celelalte culturi, nu putem determina ceasul lor de naștere. Ele nu par a se fi ivit sub o ruptură, de vreme ce s au

Procedeul de a reduce la o schemă, dacă nu culturile măcar unele manifestări din sînul lor, a mai fost pus în joc în cîteva rînduri. Așa s a

Dintre toate felurile de scări făcute sau închipuite de om, numai scara adjectivului nu urcă. În rîndul acestuia, comparativul aduce de fapt o

Cine vorbește despre Unu ca putînd fi în același timp multiplu, ba chiar despre unități multiple în diverse sfere de realitate, nu poate întîrzia să

Prefață SCRISOARE CÃTRE UN INTELECTUAL DIN OCCIDENT „Mai putem fi salvați?“ („Sind wir noch zu retten?“), vă întrebați voi, scrieți cărți voi

Dacă este îndreptățit să se înceapă descrierea culturilor prin rînduirea lor sub scheme, atunci se surprinde de la început ceva din specificul

În gramatica culturii europene adjectivul venea, spre sfîrșitul Evului Mediu, să grăbească extincția substantivului. Piereau cavalerii închiși în

În ipostaza substantivului Sînt popoare și lumi ce se sting în cîte o parte de cuvînt. Egiptul pare a se fi stins în hieratismul substantivului (ca

Întregul glob stă sub modelul european, la finele veacului al XX lea. De la coasta americană a Pacificului și pînă la coasta rusă, tot a Pacificului;

O lume a departelui Toți, în orice epocă, știm de binefacerile numărului. Cîțiva știm și de răutățile lui. Dar să nu și aibă numărul ceasul său

Viața omului și a culturilor reprezintă, la drept vorbind, o dezbatere între regulă și excepție. Natura, ca și omul, stau sub legi; omul își prescrie

Morfologia culturii europene S ar putea ca teoria lui Descartes a vîrtejurilor cosmice să nu mai fie defel actuală în știința fizicii. Dar ea ne

„Sunt o natură fără de copertă\", spuneți Dumneavoastră în cîntecele acestea, atît de impresionante, ale unui om despre sine, dar ați fost poate

Cum să ne închipuim o cultură completă, fără manifestările distincte ale pronumelor personale? Toată istoria este plină de zarva și gîlceava

„Devouring time“, scrie Shakespeare în admirabilul Sonet al XIX lea. Să fie timpul cu adevărat? sau sîntem noi, mai degrabă, cei care l devorăm? În

Nu e semnificativ, pentru spiritul european, faptul că nu se sperie de eșecuri? Ca în Biblie, unde cu înțelepciune a fost integrat Ecleziastul, care

Morfologia culturii europene Există în cultură o modalitate a substantivului, care ne a părut a fi caracteristică pentru Evul Mediu, în lumea

Un singur lucru nu poate aduce epoca adverbului în cuprinsul unei culturi: noutatea. Oricine se apleacă asupra perioadei de după Renaștere și pînă la

Invazia pronumelui personal Astăzi e simplu să vorbim despre individualitate și personalitate, după cum e simplu să opunem sau să integrăm

DE CAELO CONSTANTIN NOICA se naște la 12/25 iulie 1909 la Vitănești (Teleorman). Este elev la liceele bucureștene „Dimitrie Cantemir“ și „Spiru