"izgonire" – 1047 rezultate
0.01 secundeMeilisearcheugenia Duta Dumitrescu
Ginela-Eugenia Duță s-a născut în București, la 17 iunie 1950. În liceu a avuto orientare umanistă (un premiu la o olimpiadă de limba română, preocupări spre artele plastice si istorie),deși a urmat cursurile secției reale și ulterior cele ale Politehnicii, facultatea de Electronică. Debutul literar s-a produs in paginile revistei „Țara visurilor noastre” din Oradea,în 1968, revistă la care a colaborat câțiva ani. A publicat trei broșuri, un volum de poezii, „Vis de tinerețe”, o povestire biblică, „Izgonirea din rai” și, la Editura Fast Editing, o povestire pentru copii, ”O poveste cu fetica Frumușica”. Are în lucru două romane, și un al treilea în curs de publicare la aceeași editură. În paralel cu activitatea de creație proprie, a participat la editarea a patru volume din opera scriitorului, poetului si dascălului Gheorghe Duță-Micloșanu.
9 poezii, 0 proze
John Robert Colombo
Raspunsuri anticipatorii Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au rima 1.Au rimat pina cind cineva a izgonit cuvintele care rimau. 2.Absolut toate combinatiile de rime sint de nefolosit. 3.Daca doriti rime,puteti gasi un milion de poeme rimate,in engleza(studentii si-ar afla o indeletnicire placuta insiruindu-le pe toate intr-un lant.) 4.Grecii se abtineau sa rimeze si romanii la fel. 5.Rimele se potrivesc pentru song,nu pentru poeme si-n zilele noastre e mai greu sa nu rimezi. 6.Lumea nu rimeaza,atunci de ce ar rima poemele mele? Pentru care motiv cele mai multe poeme ale mele nu au sens. 1.Cele mai multe poeme oricum nu mai au sens. 2.Arta obisnuia sa fie furibunda,facind ordine,acum e furibunda pentru a face dezordine. 3.Indatorirea poeziei nu e de a da un anumit sens,ci de a reface un anumit sens. 4.Sensul mai exista inca,dar in zilele noastre il deslusesti printre rinduri. 5.Totusi zarim lumea si ca intr-un delir,idealurile noastre. 6.Ele au un sens neobisnuit,ceea...
2 poezii, 0 proze
andrei lazăr
Născut pe 10 noiembrie 1984, în Iași Debut literar în revista liceului, cu poezii – înca din primul an de liceu – 1999. Decembrie 2004, debut cu poezie pe un site local „La trandafirul proaspat” de unde este izgonit din anumite motive pe care le păstrează secret; Ianuarie 2005 debut cu poezie pe „club literar poezia” - [http://incercariliterare.club.ro], club în care este membru activ și în present. Sfârșitul lunii februarie a anului 2005 i-a adus debutul literar pe site-ul de literatură www.poezie.ro, cu poezia “Sortirea”. Scriitor romantic, a elogiat suferința și iubirea așa cum el însuși a trăit-o.
48 poezii, 0 proze
Izgonire
de eftimie theodora
Izgonire Privește adânc in ochii mei opaci, Tu,umbră străluce-a iubirii piedute, Caci viața cu moartea nu poți să o-mpaci Și timpul se scurge prin clipe avute. Întoarce-te-n lumea ta tristă Și ia cu...
Izgonire
de george ionita
Ce trist e-orașul fără tine și străzile tăcute neumblate se-adună-n roze eternele suspine iar vântul scutură petalele uscate mi-s ochii orbi de-atâta neuitat copacii tăi par răstignite umbre...
izgonire
de Daniela Luminita Teleoaca
cel mai probabil nu ne aştepta nimic sublim ieşitul pe o despicătură oarecare dintr-un perete confuzia ei cu teritoriul zilei ciocnirea unuia de celălalt cu nervozitate cu tăceri hiatale în transă...
Izgonire
de Nincu Mircea
În fiecare Adam izgonit există câte un răzvrătit. Cineva care se dezice de toate. Asemenea luminii care prin raze Lumină fiecărui ochi în parte. Și cum apele aceluiași izvor, se lasă duse de brațele...
Izgonire din mai
de Dacian Constantin
nu mai am timp de transhumanță,du-ți furtunile unde vrei am închis sezonul am tras obloanele să te văd acum să te văd cerșind cu palmele în inversă lovire vântul mă huiduie nu am voie să las tălpi...
izgonirea din rai
de MITRUT S IOAN
un vis izgonit din rai de propriul vis fugind continuu de propriul eu in bratele altui vis etern hartuit de mania starnita de propriul vis cateva cuvinte pierdute pe drum amintind de primul sarut...
Izgonirea din noi...
de Catalin
Deschizi gura si aud sunetul corzii vocale incordandu-se armonios si slobozind vorbele tale pline de ura, de patos si de chin apostrofandu-ma pentru nesabuinta de a te lasa singura. Pana si dracii de...
Izgonirea din serai
de valeria tamas
Pe litoral ca Don Juan Fetitelor luam suflarea, Ajuns acasa far-un ban Eva-mi facu evacuarea
Izgonirea din Eden
de Daniel Bratu
Pentru ultima zi le fusese pregatita o targa, iara prin nouri calcau nestiuti si moi pasi de prelat, inlantuiti in vocale de foc si piele sorbita, de fraga, nici nu-i simtisera panda celui Prea...
izgonirea din rai
de iulian cimpoeșu
fugi gândule aleargă-n idee prefă-te-n pântecul înfrunzit de smochin fugi gândule trece-ți jugul gâtului prin sabia de foc a îngerului virtuții goliciunea goliciunilor deșertăciunea deșertăciunilor...
Izgonirea din Paradis
de Dan Lucian Stefancu
niciodată de atunci n-am mai văzut nemurirea
Izgonirea din eu
de Madalin Ciortea
Motto: “Destainuirile melancoliei, singura proba a paradisului pierdut.” (Emil Cioran) Deschise fereastra copila ca aerul tare de primavara timpurie sa treaca de pervazul de lemn crud pana in cea din...
Izgonirea
de Gabriela Frantz
Izgonirea Desculți, pășind agale, Pe Calea Galileea Spre-ași ispăși pedeapsa, Vin Omul și Femeia. El ține-n brațe forța Și-n inimă mândria; Ea poartă cu sfială În pântec veșnicia Iar Ochiul Luminat,...
Izgonirea din palat
de Neculai Dontu
Numele-i predestinat De-i zice Prigoană, Căci pe-aleșii din palat El îi ia la goană. N.Donțu
Izgonirea din Paradis
de Modest Morariu
Neașteptat s-a ivit șarpele dintre dune, și-a rostogolit între noi mărul de culoarea amurgului, și noi l-am împărțit cu neîngăduită bucurie. Umbra de tamarisc se chircea nevăzut, dar marea încă...
Izgonirea din Rai
de Marius Gramaticu
În cer era sălașul nostru Și îngerii vegheau iubirea noastră Iar heruvimi cu șase aripi Erau vecini de eternitate Și clipa-m transformat-o-n veșnicie Și soarele era atât de-aproape Edenul era curtea...
Izgonirea din Rai
de eugenia Duta Dumitrescu
De mult, când vremea încă nu se numea Timp, când nimeni și nimic nu era să o măsoare, când lumea nu era decât haos și beznă, pustiu adânc și gol în care nimic nu tulbura neclintirea în neființă,...
