andrei lazăr

Străin printre străini ți-a trebuit să fii Ca și Dunărea prin alte țări, Amărât ca și oceanul după furtună, Sărac român departe-ajuns… Nu ți-a plăcut pe-ale tale meleaguri Unde dimineața

Întotdeauna îmi vor lipsi momentele frumoase pe care le petrec acolo… poezie [ ] - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - de andrei lazăr [andrei comaneșteanul ] 2008-02-02 | |

Nu stiu sa iubesc Pentru ca mereu gresesc, Sunt si gelos si insistent, Asa pe fete eu le pierd! Nu vreau sa sufar, nici sa suferi, Dar eu pun suflet fara rost – Abia abia ca te cunosc – Si

Iubire cu colti de pantera, ce vrei? De ce nu ma lasi sa traiesc fericit, Sa pot sa dansez in lume, sa fiu si eu iubit? De ce mereu ma hartuiesti si dragostea imi iei? Tu oare nu stii ca

Daca auzi clopotele ca bat inseamna ca am murit, Cerul sfasiind pamantul cu lacrimile sale, Soarele arzand de tristete tot ce-n jur e urat, Pentru ca odata cu mine au pierdut o floare! Iar daca

nu iti lasa privirea sa te-omoare, cand nici departe n-ai ajuns ci lasa dragostea ca sa rasara de-oriunde, chiar si de-acolo unde a apus

Dar poate am sa fiu si eu iubit asa cum sunt... Unde-i iubirea pe care ani la rand am cautat-o, Unde-i sclipirea pe care mi-am dorit s-o am, Poate nicicand n-am s-o gasesc, insa sa

Zâmbete, prăjituri,muzică și veselie… Lipsesc…totul e-o mare de tăcere, Câteva chipuri drăguțe, șoapte de bucurie… Eu… retras într-un colț, glonț de supărare. O seară tăcută, distanțare de

daca moartea ar fi precum un vis as vrea si eu sa mor, iar daca visul ar fi precum moartea as vrea sa fiu mereu treaz

Ma tot gandesc si zi si noapte Cum de-ai lasat ca altii sa desparta Acel vis frumos de altadata, Acea iubire ce doream s-o ducem cat mai departe!!! Ai acceptat ca eu sa sufar in nestire, Sa

Oricâte nopți vor trece făra tine Voi plânge căci nu-mi va fi bine, Și-am să adorm plângând, și-apoi zâmbind, C-o viață mi-a rămas să te visez, iubind. Că te iubesc tu poți citi în ochii

Privesc spre ocean si plang doar dupa tine, Doi ochi - tot ce am si gandul cu tine, Iubire ce pierd si sufletul din mine – Noi doi cand paseam prin parc – a fost atat de bine! Sclipeam cand

A nins peste păduri, copacii tremură întruna, Unii plâng, alții zâmbesc – de dorul nostru! Le lipsim, prezența noastră le-a făcut bine, Au putut respira aerul tinereții noastre! Ne-au privit,

raze de soare, clipe nebune cu tine, suflet pereche, chip prea frumos pentru mine – totul e bine când suntem împreună… și se destramă clipa fericirii la despărțire! eu te priveam c-o vină

visez la ochii tăi verzi, îmi inchipui a ta privire, ridic fruntea și mă gândesc la tine văd numai plăcere în fața ochilor și sper mereu la iubirea curată a mirilor! părul tău șaten mi-aduce

ce repede m-ai lăsat când nici măcar al tău eu nu eram... m-ai părăsit în noapte ca pe-un vis urât tu m-ai lăsat de-odată-n timpul cel trecut. și chiar de eu doream a te iubi pe tine, si chiar

să treacă timpul pas cu pas și lumea să schițeze gesturi mai frumoase, să spunem zi de zi că vrem - o viață plină de iubire! 14.01.2005

Ești înger parcă-n brațele iubirii Când sufletu-ți la pieptu-mi se găsește, Ești lacrimă a dragostei titane, O picătură de bucurie în mireasma serii! Eu te iubesc asemeni ție, știi prea

Când lacrimi curg și ochii altă plăcere nu cunosc, Când inima-ți palpită de dragul unei singure ființe, Abia atunci iți poți da seama că iubești cu-adevărat, Abia atunci poți spune că ai iubit

Sufletul meu m-a ghidat în aflarea adevărului, Era precum cenușa pură ce trebuie aruncată în ocean, Precum un soare ce nu-l poate atinge oricine – Sufletul meu ți-era dedicat doar ție! Gândeam