Căutare

Virgil Carianopol (n. 29 martie 1908, Caracal - d. 6 aprilie 1984) a fost un poet român. Versuri avangardiste (Un ocean, o frunte in exil), lirica neoclasica, traditionalista (Flori de spini, Elegii si elegii) si care exalta sentimentul national ( Stergar Romanesc); memorialistica ( Scriitori care au devenit amintiri). Oltean de fel, strănepot, după mamă, al lui Iancu Jianu, născut la Caracal, în 29 Martie 1908, învață carte la "Liceul Ionită Assan" din urbea-i natală, până ce absolvă clasa III-a, când lasă baltă si învătătură și tot, și pleacă în lume, cu toate ca deabia împlinise patrusprezece ani. După ce trece timp de doi ani printr'o sumedenie de peripeții, este prins, când voia să treacă granita ceho-slovacă, întorcându-se acasă, pe scurtă vreme și ajungând după câțiva ani de pribegie, elev al Școalei de artificieri dela Arsenalul Armatei. Dragostea de libertate si de cultură îl subjugă, începându-si activitatea de scriitor cu deplin succes, dela întâii pasi, ieșind la iveală...

26 poezii, 0 proze

Horia Bonciu

Horia Bonciu (n. 19 mai 1893, Iași, d. 27 aprilie 1950) este pseudonimul literar al lui Beniamin (Hieronim? Bonciu?) Haimovici (cunoscut și sub pseudonimul de Sigismund Absurdul), scriitor avangardist român. A colaborat la revista Meridian și a scris poeme și romane experimentale. A fost student la Berlin, unde a frecventat cercurile avangardei, mai precis ale mișcării expresioniste. Nu și-a finalizat studiile. Acuzat de pornografie, asemenea unor confrați cum ar fi Mircea Eliade, Geo Bogza sau Mihail Sebastian, i se intentează un proces de presă răsunător în 1937, dar numeroși intelectuali, în frunte cu Eugen Lovinescu, îi sar în apărare. Este considerat de Mircea Cărtărescu în volumul Postmodernismul românesc unul dintre precursorii postmodernismului. Opere * Lada cu năluci, 1932 * Eu și Orientul, 1933 * Poemele către Ead, 1933 * Bagaj, 1934 * Pensiunea doamnei Pipersberg, 1936 * Brom, 1939 * Requiem, 1945 * Pensiunea doamnei Pipersberg, Colecția "Restituiri", Editura Dacia,...

1 poezii, 0 proze

Valentin Boeru

Bucureștean prin naștere,român prin definiție,umanist universal prin formație. Îndrăgostit cu patimă de viață, sub toate aspectele, promovez respectul pentru creație și creatori, considerând că ei sunt atlanții și cariatidale ce susțin cu fruntea cerul și pământul. Am colaborat cu presa în țară și străinătate, publicând atât producții grafice, cât și încercări literare. Am încercat să armonizez în priectele mele lemnul, plantele, piatra și betonul cu sufletul oamenilor. Bilanțul fiecăruia din noi ar trebui să ne facă să ținem capul sus, iar înțelegerea celor din jur să ne înconjoare ca rezultat al girului, pe care noi înșine, îl acordăm celorlalți. Cel mai mare câștig este cantitatea de respect pe care o transmitem și o primim. Aceasta, numai dacă dorim să știm că nu trăim degeaba, rezolvând fericit și nu creând probleme. Ființa noastră nu poate decât să arunce câte o rază de lumină, sau umbră, asupra celor care ne înconjoară. Fiecare după putința, dorința și educația cu care a fost...

150 poezii, 0 proze

Ioanna Tsatsos

— Fiica lui Stelios Seferiades, profesor de drept international la Universitatea din Atena si sora poetului Gheoghios Seferis (Premiul Nobel, 1963); si-a facut studiile la Atena si Paris. Teza de doctorat avea ca subiect „Influenta nationalitatii asupra valabilitatii casatoriei“; — Membra a mai multor organizatii sociale: „Luminatorii“, Centrele de asistenta pentru copii, Serviciul social international etc.; — In timpul ocupatiei germane, Ioanna Tsatsos a lucrat ca voluntar la Mitropolia Atenei, responsabila a familiilor celor persecutati de catre fortele de ocupatie. A luat parte activa la miscarea de rezistenta nationala; — In 1947, a publicat o carte cu titlul Executati in timpul ocupatiei, continand numele a 593 de victime, ca si rapoartele preotilor care au asistat la executie si toate datele biografice bazate pe arhivele arhiepiscopiei; — Intre 1950-1951 s-a aflat in fruntea miscarii pentru obtinerea dreptului de vot al femeilor si pentru educatia lor politica; — In 1966 a fost...

3 poezii, 0 proze

Badulescu Mihail Gabriel

Toate bune și frumoase pe lume îmi tot ziceam, încurajându-mă permanent în cursul timpului cu chestia asta, desi efectiv m-am săturat de câte tâmpenii am putut ingurgita în ceea ce numesc o viață de om și care cuprinde azi deja 66 de ani. Oricum multe evenimente s-au succedat peste cocoașa asta pârlită ca să o încovoaie și să o tragă spre pământ, dar ea încă nu s-a încovoiat dupa parerea mea, asta pentru că iaca, stau încă cu fruntea în soare și pot discerne cu brio ce este bun și ce este rău între toate, după care fac o selecție, dau glas bunului simț cu care părinții mei m-au dotat și alung relele cu calmul creierului, aducând bunele să îmi slujească în continuare. Ca deobicei relele de care am dat și dau mereu, au fost multe și devin din ce în ce mai multe, dar este de competența omului să găsească soluții pentru diminuarea sau chiar anularea lor, punând creierul la contribuție în scopul transformării răului în bine. Stilul de viață i se inoculează persoanei începând cu cei șapte...

20 poezii, 0 proze

Amélie Nothomb

Amélie Nothomb (13 august 1967, Kōbe, Japonia), pe numele său real Fabienne Nothomb, este o scriitoare belgiană de limbă franceză. Este fiica unui ambasador belgian și nepoata omului politic Charles-Ferdinand Nothomb, descendentă unei ilustre familii bruxelleze care a adus provincia Luxemburg regatului Belgiei. Copilăria și adolescența ei sînt de fapt o lungă călătorie prin lume, cu opriri mereu provizorii: își petrece primii trei ani de viață în Japonia, urmează China (Beijing), S.U.A. (New York), Bangladesh, Birmania și Laos. În 1984, își începe la Universite Libre de Bruxelles studiile de filologie. Din 1992, în fiecare toamnă, publică un roman, imediat trecut în fruntea listei de bestselleruri. Opera Igiena asasinului, roman, Albin Michel, 1992 (Prix René-Fallet, Prix Alain-Fournier) Sabotaj din iubire, roman, Albin Michel, 1993 (Prix de la Vocation, Prix Alain-Fournier, Prix Chardonne) Combustibilii, teatru, Albin Michel, 1994 Catilinarele, roman, Albin Michel, 1995 Péplum,...

6 poezii, 0 proze

Lorenzo de Medici (zis il Magnifico)

1449-1492 Descendent al familiei de bancheri mecenați Medici, nepot al fondatorului Academiei neoplatonice din Florența, Cosimo, “Părintele Patriei”, fiu al lui Piero dei Medici și al Lucreziei Tornabuoni, Lorenzo de Medici, supranumit Magnificul, a moștenit mai mult de la bunic decât de la tată iscusința în conducerea treburilor de stat și receptivitatea față de artă și față de tot ce e frumos. De foarte tânăr a făcut studii cu iluștri învățați, împletind învățătura cu instruirea politică și călătoriile în peninsulă. După moartea tatălui său ajunge în fruntea statului florentin, pe care îl va conduce cu abilitate timp de 23 de ani. Acești ani constituie perioada cea mai strălucită din istoria Florenței pe care el a ridicat-o la nivelul de model al civilizației Renașterii și al culturii umaniste. Politician de geniu și diplomat neîntrecut, a fost totodată și un om de o vastă cultură și un mare protector al literaturii și artelor. De prețuirea și sprijinul său s-au bucurat cei mai mari...

2 poezii, 0 proze

mircea trifu

A fi poet nu e dacit întâmplare . Trebuie să știi însă, Prețioaso , că numele acesta de poet , foarte puțini îl merită , așa că eu unul nu-s dacit un iubitor al poeziei , iar pentru ceea ce-mi face trebuință , nu mă duc nici să cer , nici să caut versuri străine : cele pe care le am , sunt ale mele, dar asta nu înseamnă că sunt poet. Poezia trebuie folosită ca un giuvaier foarte prețios, pe care stăpânul lui nu-l poartă in fiece zi și nu-l arată oricui , nici la orice pas , ci numai când se cuvine si are temeri să-l arate. Poezia e o prea frumoasă domnița , neprihănită , cinstită , cuminte , iscusită , sfioasă si retrasă între hotarele înțelepciunii cele mai înalte. E prietena singurătății , îi țin de urât izvoarele, o mângâie pajiștea , îi descrețesc fruntea copacii , o învelesc florile , și-n cele din urma, ea însăși îi desfată și-i instruiește pe toți cei ce se împărtășesc dintr-însa. MIGUEL DE CERVANTES SAAVEDRA NUVELE EXEMPLARE "TIGANCUSA".. Publicat doua volume de...

812 poezii, 0 proze

buzoianu adriana

30 ani ...acest izvor ce-l port pe frunte... adresa corecta este: adriaticus1975vara@hotmail.com

60 poezii, 0 proze

fruntea... lată

de Miclăuș Silvestru

pe zi trece mai lată mi-i fruntea un semn al trecerii timpului sunt vinovate doar firele de păr se tot revoltă cu încăpățânare împotriva tinereții e natural să fie-așa la vârsta mea a treia roată a...

Frunte-lată...

de Miclăuș Silvestru

Frunte-Lată de-o palmă de-a soției plus cinci degete din cele mari îmi este fruntea încrețită ar putea fi mândră la culme cu descoperirile mele tot mai rare ultima adineauri i-am zis-o sănătatea...

O ora de iubire

de romandas roman

Pe fruntea-mi lata un gind rataceste inca Ca si apa printre stinca. Pieptul de dor pictat de culori ultraviolete Sufera singur intr-un colt de stele incomplete. Sint ca un gind la miez de noapte...

Suflete pereche

de Suciu Cristina

biserici cu pereți decojiți își înalță fruntea lată spre cer. rugi ostenite de-atâtea rostiri se-mpletesc și se scurg fără vlagă-n eter. noi, doi puști rătăciți ne plimbăm încâlciți pe alei,...

Vară de nisip

de Silviu Somesanu

Podiș pe fruntea mea lată, urme de văi. Se-ntunecă clipele înghesuite în buzunare, mâinile-mi scapă din vedere oamenii. Se ridică oasele din rădăcini și se mișcă. Poveștile se deșiră prin cuvinte...

Intr-o zi

de alex. ilinca

Taie cu fruntea lata, fara sa-i pese, in vantul pornit inca de noaptea trecuta si piseaza cu zgomot liniile, imposibil de strambe, de pe mijlocul strazii. Odata cu el zboara, trasi cu de-a sila,...

ProzăAtelier

Autoportret

de Florina Ilie

Ce văd iele , șoapte crapă : piele albă , fruntea lată, carnea moale, pasul rece. Ce simt iele, iarba crește: printre ploape , peste creștet, pe sub rime-peste zece. Ce râd iele, plânse stau : mâna ,...

Geo

de Florin DeRoxas

Geo e o fata ca orice alta fata, numai ca are fruntea mai lata, ca e desteapta; nu cade asa usor in ispita, viata si-o urmeaza data de ursita. te-ai indragosti de ea oriunde si oricand, dar sa nu mai...

eminescu nichita sorescu arghezi și luna

de Alexandru Gheție

o noapte grea de întuneric o pleoapă enormă și grea cerul se închide (a venit eminescu freza pe stânga fruntea lată pasul romantic și brusc l-a trosnit pe nichita) - de ce mă plesnești, mă? - mi-a...

gogo

de Ottilia Ardeleanu

ăsta e și nu ține să-l placă toată lumea dacă vrea își dă părul pe spate să-i vedem fruntea lată ca o pășune cosită de gânduri sub cerul unui cozoroc când își pune ochelarii reflex pe retine se...