Căutare

n.02 09 1986 .Imi place mult toamna precum si luna Mai. Un copil... Nu am avut intentia sa public niciodata, nimic.De scris scriu pentru sufletul meu.Cred in mine.Pe acest site am vrut totusi sa las cateva randuri drept multumire celor care, la randul lor, ma incanta cu frumoase cuvinte. Consider ca, pe cat posibil, poeziile nu trebuie criticate dintr-o perspectiva artistica, ele fiind ceva intim, pur. ( Scrie intotdeauna ceea ce simti,sentimentul brut:seva creatiei! - citat preluat de la Bejliu Anne-Marie [AnMar] ).In rest... o critica constructiva, inteligenta, este intotdeauna binevenita. http://www.chicagotribune.com/news/columnists/chi-970601sunscreen,0,4664776.column Maxima lui Ashely Montague Ideea este sa mori tinar, dar cit mai tirziu posibil. Simtul umorului nu-l au decit fiintele tragice. Dumnezeu exista iar cautarea lui trebuie sa inceapa in noi Intr-o zi "m-am indragostit nebuneste de-o fata" si toata poezia din mine a fugit in dragostea pentru ea. A da, adesea IS EXTREM...

15 poezii, 0 proze

liliana ghita boian

Am cincizeci de ani si ma simt nerealizata din punct de vedere artistic.Sunt absolventa unei facultati cu caracter economic, dar idealurile mele au caracter umanist,astfel ca in decurs de trei ani am publicat patru volume de poezii la doua editurii diferite prin largul concurs acordat de oameni cu suflet care au crezut si (sper ) mai cred inca in mine.In momentul in care am crezut ca viata si Dumnezeu nu mai are nimic nou sa-mi ofere a acordat sufletului meu un dans, un ultim tango al unei drame care m-a marcat profund si poate, pentru totdeauna. Sst! nu m[-ntrebati! sa nu- i stingem amintirea! Volumele se intituleaza astfel: sfasiere de lumina-2oo2 capricii autumnale-2005 rugaciune pentru tine-2oo6 rugaciuni despletite-n curcubeu-2oo6 Despre ele s-a scris putin; cei care au vrut sa ma cunoasca au citit poezia, cei care au considerat ca este suficient sa ma perceapa din viata de fiecare zi au trecut mai departe

2 poezii, 0 proze

Roman Ionela Nicoleta

Numele meu este Ionela, prietenii îmi spun Ioni. Sunt totul pentru unii, iar nimic pentru alții. Nimeni nu știe cum sunt eu cu adevărat, unii mă văd doar în aparențe și mă caracterizează fără să știe ce fel de persoană sunt. Nu-mi pasă ce spun alți despre mine, sunt simplă, dar totuși atât de complicată. Îmi place soarele, dar nu mă supăr când vine ploaia. Iubesc enorm animalele, în special, câinii. Îmi place creația lui Dumnezeu, îmi place natura. Mi-aș dori din tot sufletul să fim o lume mai bună, să iertăm, să uităm, să ne iubim așa cum El ne-a învățat. Am învățat că trebuie să ascult ca să fiu și eu ascultată la rândul meu. Ador să petrec timpul cu familia, deoarece trebuie s-o prețuiesc cât timp mai e cu mine…. Nu-mi place să se vorbească urât despre familia mea, să se ridice tonul la mine, oamenii să se certe. Mă deranjeză faptul că am început să devenim din ce în ce mai răi, să ne urâm în loc să ne iubim. Aceasta sunt eu…. . “Uită, iartă, cea mai frumoasă artă.” – este motto-ul...

6 poezii, 0 proze

Cristea Aurora

Numele meu este Cristea Aurora, născută în Galați, membru al Ligii Scriitorilor din România, Filiala Dobrogea. Debut literar în anul 2012 cu volumul ”Povestea Danei”. Urmează romanul Maor Gruber - o carte fabuloasă despre Holocaust, apoi lansare la Bookfest în anul 2016 a volumului de eseuri Alte povestiri. În prezent colaborator la Ziarul Națiunea - București și scriu recenzii la filme documentare. Numeroase premii naționale și internaționale secțiunea Proză. În încercarea de a evada din haosul zilelor noastre, caut să mă refugiez în scris sau în pictură. Mulțumesc din suflet tuturor celor care m-au încurajat și mi-au dat imboldul de a continua, în special fiicei mele, Teodora. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru acest minunat cadou pe care-l voi iubi toată viața.

36 poezii, 0 proze

Razvan Dragu

Nascut in Bucuresti pe 3 mai 1987. Am absolvit scoala generala nr. 56 "Jose Marti" din Bucuresti. Am absolvit in 2009 Facultatea de Teatru, sectia Actorie la clasa doamnei Lucia Muresan. Imi place foarte mult poezia iar poetul meu preferat este Nichita Stanescu. Iubesc viata pentru ca este o sansa de a te apropia de Dumnezeu dar si de a-i ajuta pe oameni.Cred ca trebuie sa profitam de fiecare secunda sau ora,de dragostea si speranta pe care le avem in prezent!

26 poezii, 0 proze

george popa

Nascut in Brasov. Intre doua culturi,doua religii. Absolvent la Finante-Banci. Scriu ,incercand sa exprim ceea ce este in interiorul meu.La judecata se vor cantari doar lacrimile,asa cum spunea Emil Cioran. Cuvintele vor fi ceea ce ramane in urma mea,si dupa. Pasii se vor pierde in nisip,acoperiti de zefir,sub soare,sub noapte. Ideea de a fi a fost suficienta. M-am nascut,trait si am fost OM. Recunostiinta profesorilor care m-au invatat,oamenilor care m-au invatat sa nu gresesc,atunci cand aleg,lui Dumnezeu care mi-a calauzit pasii pe Drumul Vietii. Cuvantul care va ramane sapat in piatra in urma mea,si in mintea si sufletul celorlalti. George Popa

37 poezii, 0 proze

Tudorache Maria-Mirabela

Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...

10 poezii, 0 proze

Alexandru Rusu

Cred în Dumnezeul străbunilor mei daci si în mine, iar Credinta, Speranta, Vointa, Iubirea, Pacea, Constiinta, Viata si Stiinta sunt armele cu care lupt zi după zi pentru a face, prin Străbuni, punte între Pămant si Cer. Mă zbat clipă de clipă pentru o lume mai bună si sper din tot sufletul că voi apuca ziua în care să îmi văd visul împlinit, si Sfânta Patrie, întreagă din nou. În legătură cu ceea ce scriu: stiu că multi dintre voi îmi vor combate opiniile din momentul citirii. S-a mai întâmplat si nu am nimic împotrivă. Dar, vă rog, priviti doar pentru o clipă în adâncul sufletului vostru si veti întelege că noi, Oamenii, nu suntem pământ, ci pulbere stelară. Asa e de când există Universul si asa va fi mereu! Am venit însă pe lume Om, născut din femeie si bărbat, pe sfântul pământ românesc, si am datoria de a apăra destinul neamului meu, mai presus de destinele tuturor. Să învingă Viata Omenească! Asa să ne ajute Dumnezeu si Strabunii!

9 poezii, 0 proze

Cristina Oprea

M-am născut în anul 1980 și am crescut în satul Roșiori din jud. Suceava. Momentan locuiesc în Iași, unde am și absolvit, în 2002, Facultatea de Informatică la Al. I. Cuza. Lucrez printre studenți, investind în dezvoltarea lor personală, socială și moral-creștină. Mi-au plăcut de când mă știu natura, muzica și poezia.. Am scris doar câteva poezii copilărești, cu rimă, în clasa a șasea...și alte câteva, mult prea serioase, în anii de liceu... Din anul 1998 am început să-L descopăr și să-L cunosc într-un mod personal pe Cel Căruia îi datorez totul: Dumnezeu. Cartea mea preferată a devenit cu timpul Biblia – Cuvântul Lui. Din 2008 am început să exprim câteva din gândurile și emoțiile mele, mai ales din dialogul meu cu Dumnezeu, sub forma unor versuri simple...cele mai multe născându-se în timpul încercărilor mele de a învăța să cânt la chitară.. Am descoperit poezia haiku la începutul anului 2012, la Cenaclul de Haiku de la Ceainăria Sakura din Cluj-Napoca. Câteva zile mai târziu...

14 poezii, 0 proze

dumnezeul meu este un cal de mare

de Negru Valentina

dumnezeul meu este pus într-o cutie de parfum. E un căluț de mare. Făcut din cristal. Delirează pe valuri, de miasmă dulce. Când plec aiurea îl port în rucsac, în buzunarul exterior care e mereu...

Îmbrățișările pinguinice

de serban georgescu

„Problema responsabilității nu ar avea sens decât dacă am fi fost întrebați înainte de naștere și am fi consimțit să fim întocmai ceea ce suntem”. O usturătoare lecție de Bun Simț pe care Cioran o dă...

Onoarea hoților de cai -3-

de mihai traista

3. „Ai milă de mine, Dumnezeule, în bunătatea Ta! După îndurarea Ta cea mare, șterge fărădelegile mele! Spală-mă cu desăvârșire de nelegiuirea mea, și curățește-mă de păcatul meu! Căci îmi cunosc...

Reflecție și poezie

de Silviu Somesanu

Doamne iubito, cum îmi pun eu nădejdea în tine ca într-o nălucă spre care alerg cu brațele pline de grădini cu flori și tu fugi mai departe fără să te ating. Ochii mei văd ce nu se poate vedea,...

Cum i-a ponegrit poetul rus Alexandr Pușkin pe românii basarabeni

de Boris Druță

Dând glas pustietății... Adeseori trecînd pe Aleea clasicilor literaturii române din centrul Chișinăului, în capătul căreia stă cocoțat bustul lui Alexandr Pușkin, citeasc versurile cioplite pe...

EseuAtelier

Dumnezeul Tla

de Mocanu Adrian

Bucuria cu Dumnezeu și bucurii până la pragul bucuriei cu Dumnezeul Tla, din nou: Aveam în jur de 12 ani (1988): Odată, demult, că şi cum chemat dintru a lucrurilor vrajă, luminile cerului de moment...

O frântură din Jurnal

de Elisabeta Branoiu

Astăzi, 29.10.2003, o mare tristețe mi-a cuprins inima ! Mă învăluie ca un nor negru ce-mi răpește toată libertatea sufletească... Și de unde această durere ?... și de ce ?... De ce eu, trebuie să...

\"Pocăiții\" din Dulcești

de CRETU IOAN

“Pocăiții” din Dulcești Ioan CREÞU Pe vremea lui Ceaușescu li se spunea “pocăiți” celor care făceau parte din cultele religioase minoritare. Erau priviți de societate ca niște ființe ciudate și li se...

Nebun cap.7

de Boris M. Marian fără minus

Nebun cap.7 Criticile și laudele m-au stimulat deopotrivă. Un nebun nu poate fi oprit. Cineva a spus că este un kitsch ceea ce scriu. Poate. Dar este al meu. În poezie este greu să mai fi azi...

PoezieAtelier

Experimentul Virtualia

de serban georgescu

La Virtualia mi-au plăcut: Strigătul Sirenei: \"pe tine din tine alungă-te\" Tusea, sughițurile și șoaptele îngerului pe care Anton le aude uneori peste umărul stâng, în timp ce desface plicul cu...