"douăsprezece vagoane și nicio locomotivă" – 1261 rezultate
0.02 secundeMeilisearchNicolaie Florin
Am facut deja douasprezece ani de scoasa, si mi-as dori sa mai fac inca pe atat, sau poate mai mult.
1 poezii, 0 proze
LCLory Cristea
un produs al scolii romanesti de tampiti Licentiat in: Filosofie Stiinte Politice Studii Culturale Europene autor a patru volume de versuri cuprins in douasprezece antologii de poezie intre 2005 / 2009
1037 poezii, 0 proze
DCDoru Ciucescu
E-mail: ciucescud5@yahoo.com Blog: www.carturaria.com Doru Ciucescu s-a născut pe 30 aprilie 1946 la Bacău. Este profesor asociat la Universitatea "Vasile Alecsandri" din Bacău. A scris nouăsprezece cărți cu profil didactic, precum și douăsprezece de proză ("Mâncătoarele de ruj de buze din Casablanca", "Peste Prut și mai departe ...", "Străluciri diamantine în Israel", "Grecia năbădăiosului înamorat, Zeus", "Destine din spațiul saharo-siberian", "Gulagul din umbra palmierilor", "De-ale cărturăriei de odinioară", "Scrisorile unui nistro-tisean", "Bătrânul și Cuba", "Vietnam, mumia comunistă reîncarnată în dragon capitalist", "File din istoria șoptită a românilor", "Cambodgia supraviețuitorilor din comunismul maximalist al khmerilor roșii"), două de poezie ("Declamații de la tribuna timpului", "Poezii patriotice trilingve * Poèmes patriotiques trilingues * Patriotic Trilingual Poems") și două de publicistică ("De ce fugi tu, tinere?", "Cu ochii peste gard"). Lui Doru Ciucescu i-au...
244 poezii, 0 proze
Ilf & Petrov
Ilf (pseudonimul lui Ilia Arnoldovici Feinzilberg, 15 octombrie 1897–13 aprilie 1937) și Petrov (pseudonimul lui Evghenii Petrovici Kataev, 13 decembrie 1903–2 iulie 1942) au fost scriitori ruși, care au colaborat la o serie de romane, povestiri, foiletoane și schițe satirice. În cele mai valoroase scrieri ale lor — Douăsprezece scaune (în rusă Двенадцать стульев, 1928) și Vițelul de aur (în rusă Золотой телёнок, 1931) — ei critică birocrația, lăcomia, tradițiile învechite. În urma unei călătorii în Statele Unite, Ilf și Petrov au editat cartea America cu un singur etaj (în rusă Одноэтажная Америка, 1936). În ce privește activitatea separată, Ilf este autorul culegerii Note de caiet (editată...
0 poezii, 0 proze
UFUgo Foscolo
Ugo Foscolo (1778-1827) Atât prin opera sa cât și prin viața sa - zbuciumată, aventuroasă, răvășită de pasiuni, de profunde neliniști și de aspirații eroice (...) - Ugo Foscolo este scriitorul cel mai profund angajat în viața epocii sale, în multitudinea de evenimente care la început de secol schimbă fața Europei și a Italiei. Și, totuși, privită din perspectiva timpului, opera lui îl situează mult mai aproape de înaintași și de urmași, de fervoarea preromantică a unui Alfieri sau de pesimismului lui Leopardi, și mult mai departe de contemporanii propriu-ziși, de un V. Monti sau de un I. Pindemonte, de pildă (...). (...) Odele și cele douăsprezece Sonete ale lui Foscolo, ca și romanul său autobiografic, răsfrâng din plin sensibilitatea pronunțat romantică a autorului lor. Dar torentul pasiunilor, frenezia simțurilor, datele imediate ale biografiei sale se transfigurează în Sonete, (...) și depășind reminiscențele literare, ajung să se rostească într-o formă reținută, discretă, într-un...
2 poezii, 0 proze
ITIoan Teologul
Sfântul, slăvitul și întru tot lăudatul Apostol și Evanghelist Ioan este cunoscut și ca Ioan Teologul. A fost unul din cei Doisprezece Apostoli și a scris Evanghelia care îi poartă numele, trei epistole canonice: I Ioan, II Ioan, și III Ioan și Apocalipsa. Prăznuirea sa principală este în 8 mai, apoi împreună cu cei Doisprezece Apostoli în 30 iunie, iar adormirea sa în 26 septembrie. Sfântul Ioan a fost fiul Salomeei mironosița și al lui Zevedeu, un pescar. Fratele său a fost Sfântul Iacov, un alt apostol. În Evanghelia sa, el se prezintă ca fiind "ucenicul prea iubit al lui Iisus" mai degrabă decât cu numele. El a fost cel mai tânăr din cei Doisprezece Apostoli și foarte apropiat Domnului. Această apropiere este adesea reprezentată în icoanele cu Cina cea de Taină, unde Sfântul Ioan se sprijină de Mântuitorul. El a fost de față la Schimbarea la Față a Mântuitorului împreună cu Petru și cu fratele său Iacov. Sfântul Ioan a fost exilat în insula Patmos de către Împăratul Domițian între...
5 poezii, 0 proze
ACAlexandru Căprariu
Alexandru Caprariu (20 decembrie 1929-4 februarie 1988). Absolvent al Facultatii de Filosofie. Fregventeaza Scoala de literatura "Mihai Eminescu" (1951-1952). Din 1957 lucreaza la revista Tribuna pana in 1969, cand devine directorul noi infintate edituri Dacia. Debutează în timpul studiilor universitare (1949) în Almanah literar. Firesc pentru evoluția viitoare, colaborează la revistele literare Steaua, Tribuna, Contmporanul, România literară, Luceafărul etc. Între 1957 – 1969 ocupă funcția de redactor al revistei Tribuna, iar din 1969 și până în 1986 este director al Editurii Dacia. Sfârșitul vieții îl va găsi tot la Tribuna, revista pentru care lucrase doisprezece ani. Debutul editorial se produce în anul 1963, cu volumul de versuri „Orizonturi“ urmat la un interval de trei ani de „Cercurile dragostei“ (1966) În perioada când renunță la presă, scrie foiletoane critice („Jurnal litrar“, 1967), cronici sportive, note de călătorie. Reîntoarcerea la poezie se produce cu „Mica...
8 poezii, 0 proze
Bo Yang
În anii șaizeci din secolul al XX-lea a început să se folosească de pseudonimul Bo Yang. Se ocupă de formele literare deosebite. Scrie eseuri care abordează segmente particulare ale literaturii chineze, precum și pagini întunecate ale societăți chineze și establishment-ului politic. El critică aceste lucruri și le dezvăluie mecanismele. Prin aceasta a determinat o serie de reacții dure din partea societății. Pe 7 martie 1968, dat fiind faptul că a avut o influență directă asupra deteriorări relațiilor dintre popor și guvern, în Taiwan a fost condamnat la moarte. După un oarecare timp, a fost grațiat și pedeapsa i-a fost comutată la doisprezece ani de închisoare silnică. A fost exclus din partidul Guomindang, iar pedeapsa și-a ispășit-o pe o insulă-închisoare din Pacific. A fost eliberat în 1977. A stat la închisoare nouă ani și douăzeci și șase de zile. În 1984, a ținut prelegeri pe întinsul Statelor Unite despre tema „chinezii cei împuțiți“, redată apoi într-o carte. Aceasta a avut...
1 poezii, 0 proze
Alexandru Miran
A debutat editorial ca traducător din elină,contribuind cu versiunea română (semnată Alexandru Pop) a două piese de Euripide la realizarea antologiei Tragicii greci(1958).A debutat cu versuri proprii în revista Ramuri(1968) publicându-și prima carte de poezii, Adevărata întoarcere, în 1969.Aceasta a fost urmată de volumele: Locul Soarelui (1970), Moartea Penelopei(1971), Alegerea lemnului (1974), Cronică (1977), Casa de lemn (1983), Sub semnul Capricornului (1985) și Năvodul (1986). Izbutește să încheie transpunerea în românește, pentru prima dată integral și de către același autor, a moștenirii lui Eschil (șapte piese) și Euripide (nouăsprezece piese) Pentru traducerile din dramaturgia antică a primit premiul Uniunii Scriitorilor în 1976, 1982 și 1996.
9 poezii, 0 proze
MDMarin Corneliu Dobre
In plin razboi mondial, pe 11 septembrie 1941, in casa tâmplarului Ionita, de pe malul lacului Tei din Bucuresti, aparea al cincilea copil. A fost dorit? n-a fost? Cert este ca odata venit pe lume a fost rasfatatul familiei: Bebi. Primele amintiri legate de copilarie sunt din timpul refugiului la adapost, de teama bombardamentelor din anul 1944, purtat de sora sa Lili, cu sapte ani mai mare. Desi in poeziile sale copilaria apare ca un paradis pierdut, aceasta stare de fapt a durat foarte putin, intrucât familia a fost lovita dezastruos prin moartea intâiului nascut - Gogu, la nici nouasprezece ani. Nu mult dupa aceasta a cazut, rapusa de durere si mama - Steluta. Tragedia familiei s-a repercutat dureros in inima copilului de nici unsprezece ani, marcându-i intreaga viata. Urmarile razboiului, privatiunile micilor meseriasi in contextul anilor ^50, au inrâurit si ele viata interioara a scolarului si liceanului Corneliu. Dar tocmai aceste necazuri poate ca l-au si fortificat, reusind sa...
52 poezii, 0 proze
douăsprezece vagoane și nicio locomotivă
de Ela Victoria Luca
de la nouă jumate la nouă jumate marțea trece trenul cu suflete unele noduroase, cu învelișuri de cărbuni și de plumb altele se închină pe sub grilaje de spaime, înalte, reci mai sunt și cele...
Oameni și vremuri 18
de nicolae tomescu
Gardul din fundul grădinii lor nu era mai departe de zece metri de calea ferată Sibiu-Vinț. De aici, printre uluci, îi plăcea lui Ghiță să privească trenurile în mișcare. Pe platformele unor vagoane...
Macchu Picchu
de Andrei Badea
Atlasul era vechi, iar paginile aveau colțurile unsuroase de nenumăratele călătorii făcute cu degetele subțiri de copil. Continente și țări colorate, unde pe fluvii subțiri, albăstrui, corăbiile...
Neînțelesul joc al rătăcirii
de Ioan Barb
Ultimele nopți cu zăpadă m-au dus cu gândul la o vreme despre care n-am vrut, atât amar, să îmi amintesc și pe care credeam că o înmormântasem de mult. Dar parcă cineva își întinde, din când în când,...
amintiri de pe un pat al morții
de Alan Brownjohn
Așteptând prin 1949, în mica sală de așteptare de lângă unica linie ferată, pe când minuscula sobă duduia, așezat pe o bancă. după ce s-a asigurat că nu pierde legătura, având de parcurs douăzeci de...
Ana In The Blue
de Mihnea Dimitrie Calin
dincolo de mine este copilul inchis in spatele numelui sau de piatra ridicat in brate gol de parinti el pleaca zilnic din sine cu regularitatea unui ceasornic repara iluzii copilul nu stie ca astazi...
Douăsprezece noaptea, cu dor
de Nichita Stănescu
Coridor de aer, timp pierdut. Frunze zburătoare, țări de toamnă. Străzile pe care am trecut în gâtlejul amintirii se răstoarnă. Trec secundele gravide; nasc urlând picături de ploaie repetate, vorbe...
douăsprezece lecții deschise despre Patrie
de Adi Cristi
Patria nu poate fi decât acolo unde rugăciunea îți înțelege cuvântul unde numărătoarea se face în aceeași limbă în care te rogi am înțeles că dragostea de patrie nu poate fi comanda socială a nimănui...
douăsprezece lecții deschise despre Patrie
de Adi Cristi
2.Dușmanii când cineva îți cere să scrii frumos despre Patrie e semn că acela nu poate fi decât un dușman declarat Patria nu are nevoie de astfel de intervenții atâta timp cât despre Patrie nu se...
Douăsprezece poeme într-un vers
de Gheorghe Tomozei
TRISTEÞE Pe fața apei, lebezi destramă curcubee … CÂNTEC PIERDUT În ochii ciutei moarte, luceferii adorm… PAHAR CU VIN Văzduhul și țărâna se logodesc pe buze… SPERANÞA Câmp ars, ucise ierburi...