"dinspre margine spre adânc și durere. noua acceptare a perspectivei" – 7467 rezultate
0.05 secundeMeilisearchtodor adrian
Rebut Cu tălpi demonice calc tărâmul surpat intr-o clepsidră Pe mâini, nisip dinspre apus, moment nocturn Mă scutură o stea lățită în galaxii spumoase De-o daltă anonimă, eu răzvrătit în turn. Mă zbat între lățimea clipei prea devreme, prea nepotrivit Închis în sensul lamentabil, în turn, un ger satanic Ferestre dezgolite, să pot privi un interior Și bat ploile dezgustător în turnul falnic. Un trup cristalin se ascunde cu un etaj de-asupra mea Și bate sacadat în pragul tavanului meu Își revendică turnul ce l-am închiriat Și mulțumit mă roagă să mă abat de la traseu. Mă-mpiedic de o stâncă, se cutremură peretele dinspre nord Când ies, un curcubeu m-atinge violent La capăt e comoara, îmi spun, dar n-ajung prea departe De-odată-n jur doar turnuri, doar turnuri de ciment. Se clatină pereții spre care obosesc s-ajung tărziu Și mă târăsc pe cotul stâng, pe dreptul, pe amândouă Se-nchide nisipul spre răsărit cu o oră întărziere, Uitasem, s-a schimbat ora, cu un secol sau cu două.
60 poezii, 0 proze
Radu Selejan
Se naște în orașul Brad –Hunedoara,primul dintre cei 3 copii ai lui Teodor și Victoria Selejan. Copilăria si-o petrece la Brad, orașul natal al mamei, sau la Arad, la început în casa bunicului dinspre tată, Radu, pe Calea Aurel Vlaicu nr.164. 1942-1944 Termină primele două clase primare la Arad: ״În fiecare an am luat premiul întâi cu coroniță. Spre mândria mamei. Tata n-a participat la nici o serbare școlară. 1944, primăvara. Familia se mută definitiv la Brad 1947, Începe studiile liceale la Brad, la Liceul Teoretic Ortodox Român „Avram Iancu” 1958 Radu Selejan debutează cu poezii în revista clujeană Tribuna. 1968-1970. Ziarist și redactor-șef la ziarul „Steagul roșu” din Petroșani. 1968 Debutează editorial cu volumul de versuri „Corturile neliniștei” 1969 Devine membru al Uniunii Scriitorilor. 1978-2000 Redactor la ziarul sibian tribuna”. După 1989 :editor la editura sibiană Thausib, editorialist, profesor-asociat la secția de jurnalism a Facultății de Litere, Istorie și...
2 poezii, 0 proze
Cornel C. Costea
În depărtare, învăluite în negurile amurgului, străjuiesc semețe conurile subvulcanice ale Țiblesului. Privite dinspre câmpie, par trei cocoașe ivite din impresionantul foc magmatic, născut în clipele de intense frământări tectonice, ce au configurat actualul peisaj geomorfologic al spațiului românesc. Nume: COSTEA Prenume: CORNEL Data si locul nașterii: 27 august 1976, Lechința, Bistrița-Năsăud Studii: primare si gimnaziale: Școala Generală Lechința, 1982-1990; liceale: Grupul Școlar de Electronică și Electrotehnică Bistrița, profil informatică, 1990-1994 universitare: Facultatea de Geografie,Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca, 1996-2000 postuniversitare: master în Geografie Regională, Facultatea de Geografie, UBB Cluj-Napoca, 2000-2001 în prezent: doctorand, Facultatea de Geografie, UBB Cluj-Napoca și student, anul III, Facultatea de Litere,UBB Cluj-Napoca Activitate profesională: profesor de geografie 1999 - consilier Forever Living Products România SRL 2001-2002 - Grupul...
86 poezii, 0 proze
Paul Bogdan
N, 03.05.1968 contact: paul.bogdan(at)agonia.net-Debut în poezie: "Poezii", volum în tandem realizat împreună cu Ioana Andreea Bogdan, 2004;-Debut în proză: Antologia concursului național "Ion Creangă" povești și povestiri, 2004;-Semnatar al manifestului literar Boierismul;-Publicat cu articole, poezie și proză în cotidiane și reviste literare;-Nuvele în limba armeană în revistele Marmara (Constantinopol), Harach (Paris)-2004 Medaliat de Președinția României cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de Ofițer;-Editura Vremea, în colecția teatru: Arevahar, 2008.-Editura Timpul, poezii: Exerciții de singurătate, 2012 , 2018 Volum de poezii Trepte dinspre Dumnezeu.
443 poezii, 0 proze
MIRCEA POPA
Acest cont de AGONIA a fost blocat abuziv in 2012 la ordin securistic si politic.Am cerut proprietarului sau administratorului acestui site sa mi se permita accesul macar la nivelul ZERO dar refuza cu obstinatie ca pesemne ca i s-a zis de "sus". Dupa 32 de ani de la Revolutie sunt in continuare cenzurat si nu am dreptul sa public la ordin politic.Poeziile politice au deranjat la fel si cele antisistem. Ne intoarcem din nou la cenzura ideologica de tip nou in care se fac presiuni politice si dinspre STATUL PARALEL ca lui X sa i se inchida gura.
108 poezii, 0 proze
Sorin Rosca (Rosentzveig)
Poet, prozator, publicist, membru al Uniunii Scriitorilor din Romania, filiala Dobrogea. Consilier al editurii Ex PONTO-Constanța, redactor al revistei Ex Ponto - Constanța, prim redactor șef-adj.al revistei METAFORA, redactor șef al Editurii MENORA, Constanța. Colaborează cu publicațiile EX PONTO,TOMIS,ORIZONT, CONVORBIRI LITERARE, ATENEU, CRONICA, FAMILIA, POESIS, VIAȚA ROMÂNEASCÃ, ALBATROS, SOLTERIS, ANALELE DOBROGEI, TRANSILVANIA, OBSERVATOR-Munchen, METAFORA, ARGEȘ, SAECULUM etc. Este cuprins în antologiile DUIZEND KOLIBRIES - haiku Belgia,1993, FEREASTRA DINSPRE MARE - Constanța,1995 - UN SFERT DE VEAC DE POEZIE - Sighetul Marmației,1998, TREI POEȚI DIN ROMÂNIA -Munchen, Editura RADU BARBULESCU, ARS AMANDI-POEME, Editura Fundației Culturale Române, București, 2002, SOLTERIS, Editura Ex Ponto, Constanța, edițiile 2006, 2010, 2012 etc. Cărți publicate: CU MINE INTRE PATRU OCHI -Editura Albatros, 1986 PAZNICUL GERULUI -Editura Timpul, Iași, 1996 SEZONUL INDIFERENȚEI-Editura Ex...
52 poezii, 0 proze
Ștefan Ioanid
S-a născut la 18 aprilie 1949 - Brașov Pseudonim S. Cioacă A debutat în revista \"Astra\"(1966) A publicat: Cuvîntul unic(ed.Albatros,1976) Mersul pe ape(ed.Albatros,1980) Al doilea vis în Pădurea de Cedri(Cartea Românească, 1986) Prolegomenele morții(Cartea Românească, 1998) Jurnal cu Anselmus(ed.Pideia, 2005) "Spirit laconic și ludic, Ștefan Ioanid încearcă în poezia sa o pătrundere dinspre real în posibil, în virtual, în ceea ce este opus „realizatului”, iar ultimul său volum de poeme, Subteranele Fundației (Paideia, București, 2008), nu dezminte această constatare. Realul dispare în irealitate, se contopește cu aceasta –o nostalgie a originilor, a acelui illo tempore în care posibilitățile, doritoare de împlinire într-o realitate viitoare, coexistau. Și de ce nu ar fi așa, având în vedere faptul că, după cum ne-ar atenționa logica, posibilul precedă realul? Aș spune că poezia lui Ștefan Ioanid ar putea fi considerată, în ciuda aspectului ei diaristic (în mare parte titlurile...
1 poezii, 0 proze
Ioan Florin Stanciu
Nume: Stanciu Prenume: Nelu Pseudonim literar : Ioan Florin Stanciu Studii: Facultatea de Filologie (limba și literatura română) Ocupație actuală: profesor de limba și literatura română Activitate literară: • Debut în revista Luceafărul (Atelier literar), unde, prin deceniile al șaptelea și al optulea, am publicat, periodic, poezie • Marele premiu al Festivalului de Poezie Lucian Blaga, ediția I, 1981, dar și alte premii întâi în cadrul unor festivaluri interjudețene de poezie organizate prin deceniul al optulea • Colaborator constant (poezie și proză) al revistei de cultură Tomis, până în anul 2000, când revista și-a schimbat profilul. • Ucenicul diavolului (fragment de roman), în Vânzătorul de enigme, antologie de proză contemporană, Editura Europolis, 1993 • Grupaj de versuri în Fereastra dinspre mare, antologie de poezie contemporană, Constanța, 1994 • Romanul Apocriful necredinciosului Toma, Editura Mayon, București, 2008. Premiul pentru debut în roman al Filialei Dobrogea a...
9 poezii, 0 proze
Petre Got
Petre Got (n. 20 septembrie 1937, Desești jud. Maramureș) este un poet și jurnalist român. Numele său este uneori scris sub forma Petre Gott. Părinții săi se numeau Gheorghe Got și Ioana (n. Sacalâș) și erau amândoi țărani. Gheorghe Got și Ioan Pop (văr primar dinspre mamă) au fost deținuți politici în perioada 1959–1962, respectiv 1958–1964, fapt care l-a adus pe tânărul Got la un pas de a fi exmatriculat din facultate. În 1962, Petre Got absolvă studiile de licență ale Facultății de Filologie din cadrul Universității din Cluj. Debutează cu poeme în revista Familia (1966). Debutul editorial este reprezentat de volumul de poezii Cer înfrunzit (1969). Urmează colaborări la reviste literare precum: Familia, Tribuna, Luceafărul”, Steaua, România literară, Viața Românească, Ramuri, Convorbii literare etc. Poezia „Muntele” beneficiază de adaptarea muzicală în manieră hard rock a lui Dan Aldea, pentru grupul Sfinx. Piesa a fost lansată în 1975, pe discul Lume albă. Între anii 1974–2008 a...
4 poezii, 0 proze
Constantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
dinspre margine spre adânc și durere. noua acceptare a perspectivei
de Plopeanu Petrache
privesc mijindu-mi ochii nu este lumină prea puternică și nici strălucire inepuizabilă am identificat bine marginile dreapta-stânga jos-sus înainte înapoi nu am cum și nici nu vreau planul este...
Petale
de Sorin Teodoriu
Domnul Micu este doctorul bătrânului Gufi, iar Gufi este desigur dacia mea, o supernova verde jad. Îi curăță injecțiile pentru că s-au înfundat din cauza benzinei. - Data viitoare nu mai scăpați....
Þiganca
de maria mosincat
ÞIGANCA Drumul șerpuia de-a lungul Văii Geoagiului. Din loc în loc drumul era surpat din pricina viiturilor furioase care au mușcat malul, lăsând răni adânci și rădăcini îndreptate spre cer ca într-o...
Leandru către Hero
de Publius Ovidius Naso
Abydyanul cu drag te salută, copilă din Sestus; Fără-ale mării furtuni, însuși la tine-ar veni. Dacă țin zeii la mine și sunt în iubire ferice, Tu vei citi cu ochi plânși vorbele-acestea ce-ți scriu....
Apusul ca un răsărit
de Ioan Stoenica
Vedea apusul a câta oară pe malul acelui lac? Nu mai știa… Uneori poate nici nu-și dădea seama dacă era apus sau răsărit, căci se pierdea adânc undeva în frumusețea lui… Sau poate în durerea unor...
Povestea celor cinci întrebări
de Maria Gold
M-am trezit din somnul ciudat ce mă cuprinsese și eram în același fotoliu mare în care mă cufundasem dimineața. Ce ciudății am visat cu alte planete și ... Afară se auzeau picăturile de ploaie izbind...
Dinspre zori
de Leonard Sandor
Menire derivată sub arc de largi cascade Și-n aripat tezaur de visuri lin suire Din mâine adunată chemare și-n balade Regăsită-i zilnicului zbucium: fericire O parte din lumina ce nemurește falnic...
Un cântec de lebădă
de Grig Salvan
Lumea o numește, în bătaie de joc, „Mădălina Muta din marginea satului”. Mădălina pentru că așa o cheamă. „Muta”, nu pentru că n-ar vorbi niciodată, ci pentru că vorbește foarte rar cu cineva și doar...
păcala făgețelului (XXI)
de Petruț Pârvescu
așa ca între prieteni vă spun cărtărescu simona mușina & company nu-și mai aduc aminte călin vlasie câte ceva poate (despre sfârșitul lumii și generația douămiistă se vorbea rareori pe la colțuri în...
Perla
de John Steinbeck
Toți cei din La Paz își amintesc de întoarcerea familiei; s-ar putea să mai fie vreo câțiva bătrâni care au trăit-o, dar și-o amintesc și cei ai căror părinți sau bunici le-au povestit-o. E un...
