"dănțuire" – 2459 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DDDanturcujr Danturcujr
1 poezii, 0 proze
MKMiron Kiropol
s-a născut la 29 octombrie 1936 - București "Cuminte cititor îti promit ca aventurile acestea te vor lega nu numai de lumea terestra, ci nazdravan de lumea cealalta, daca vei avea rabdare sa le urmezi. Cred ca descrierea lor te va apropia de asemenea de scriitorul acestor rînduri ce te binecuvînteaza pe tine, dar mai ales pe acela care l-a împins în prapastia oraculara a scriiturii (Miron Kiropol)" Miron Kiropol e un capitol aparte al literaturii romane. Plecat demult din tara ("transfug" al comunistilor), dupa peregrinari prin Europa, stabilit in Franta si devenit poet de expresie franceza, nu-si tradeaza in nici una din limbile operei sale filonul orfic, viziunea esentiala despre om ca fiinta implicata in Dumnezeire, chiar daca balanta mantuire-decadere este rareori echilibrata. Evident, poezia lui Miron Kiropol e una a insistentelor raportări la lumea fizică, tensionată de reflectarea subiectului în oglinda oarbă a lucrurilor, care-i redă candoarea specifică, adică una lirică: "Mă...
5 poezii, 0 proze
IPilorian paunoiu
https://www.facebook.com/pages/Ilorian-Paunoiu/676881582388949 M-am născut în satul Meieni, comuna Popești, județul Vâlcea, pe Valea Luncavățului, aproape de Pădurea Cotoșmanei. Părinții mei, Păunoiu Constantin și Păunoiu Ioana, oameni gospodari, m-au crescut cu dragoste și într-un mod cu totul special; mama mea, care nu mai este - a decedat în 3 februarie 1999 - mi-a dat o educație religioasă bazată pe fundamentele Bisericii Ortodoxe. Acest lucru mi-a marcat viața și creația literară. Mama m-a adus pe lume în noaptea de 13 spre 14 decembrie - oficial în certificatul de naștere este înscrisă data de 14 decembrie - în anul de grație 1965. Bucuria ei de a mă fi adus în lume a fost umbrita în jurul vârstei de 7 ani, când o boala ciudată, o neputință de neînțeles, începea să-și facă apariția: la început cu febra musculară, apoi cu rămânerea în urmă la orele de educație fizică față de colegii de școală primară. A început de atunci calvarul existenței mele, calvar și mântuire totodată....
90 poezii, 0 proze
dănțuire
de Ottilia Ardeleanu
și slujba frunzelor se ține eu zac cu toamna peste mine trasă pe ochi până pe creștet cu-acel parfum prea dens de veșted se-aude toacă de mesteacăn un vânt smintit se dă în leagăn cad psalmii triști...
fior atavic
de Liviu Ioan Copos
printre turle in somn nevindecat ploaia jivină hămesită adulmecându-mă penetrându-mă vertical prin clatinari de nori în cohorte si fire de stropi prelinși criogenic într-o dănțuire hipnotică înaintea...
Căutare
de Adrian Erbiceanu
1 Mi-au cutreierat pletele nisipul și apa și vântul colo jos, în lagună. Mișcarea - liniștea mea - zăcea rătăcită în ierbi, dar n-a știut sau n-a vrut să-mi spună... O caut și-acuma cu false...
Îți cânt azi de dor, iubito
de Daniel Puia-Dumitrescu
sărut dulce din piatră seacă, iubito, scaldă-mi clipele-n bucurie săltai pe câmpii împreună cu căprioarele râdeai alergării cornutelor numai tu îmi cânți singurătățile în glas de ploaie înmărmurită...
Și cerurile…
de Daniel Puia-Dumitrescu
se așezase argintul pe tocurile ușilor iar tinda se lăsa greoaie pe umerii goi ai pământului din doi în doi îmbătrâneau mieii și pe la colțuri se scurgea neauzit scâncetul vreunei petale triste că...
Dăltuirea lacrimei
de Ghiță Alexandru
O, plâns celest uitat de muritoarea Deșarta bucurie omenească, Îngăduita-i dălți-mi să-ți cioplească, Precum în marmori, lacrimelor sarea Și dalta-mi, iată-și săvârși lucrarea În mistuire naltă,...
isaia dănțuiește, însă nu știe cânta
de Vasile Munteanu
de fiecare dată când nu apari la întâlnire pornesc spre locuri fără tine cu spatele nu mă tem că s-ar putea să mi se uite înfățișarea – cel puțin nu mă vor recunoaște aceia cărora le-am rămas dator...
Isaiia dănțuiește, nu?
de Romulus Câmpan Maramureșanu
Pe strada mea, unde amurgul naște, bieți corcoduși, cu suflete de plumb, noi doi și-o mănăstire, sfinte moaște, coceni uitați, în bobul de porumb. Mătase părul tău, uscat de vânturi, îngrămădire de...
mansa musa dănțuiește
de emilian valeriu pal
1. după zile întregi în care pe la tine n-a mai dat nimeni măcar ideea de om - și-ai început să te masturbezi serios doar ca să vezi dacă încă exiști – bormașina vecinului care-și construiește...
Despre cântarea Isaie, dănțuiește!
de Velimirovici Nicolae
Frăției Sf. Ilie, despre cântarea Isaie, dănțuiește! (Scrisoarea a 191-a) “De ce se cântă această sfințită cântare atât la cununie cât și la tăierea colacului?” Cred că stiți înțelesul acestei...
suflete pereche
de Daniela Moga
Mii de suflete dănțuiesc în cer, Printre ele îngerii cete Și noi tot venim, tot venim, Intram cu totii in hora perinitei Să ne-alegem din nou sufletul pereche.
23
de Rabindranath Tagore
Spiritul poetului plutește și dănțuie pe valurile vieții, înconjurat de glasurile vântului și ale apei. Acum când soarele a apus și cerul întunecat se lasă asupra mării ca pleoapele pe ochiul...
de groază
de Ștefan Petrea
pe masă vesel dănțuiesc ciolane a morților, ca dintr-o varză scoase căci s-a pornit războiul cel de oase armețile se fac acordeoane trec nunți, stafii din cele bucuroase, de așezat strigoii în icoane...
(cu) limbă de moarte
de Ștefan Petrea
limba de moarte dănțuiește în gura eternității, îți trăiești moartea în papilele gustative ale fiecărei zile, fiecare noapte are gust scârnav de ort propriu... nici moartea nu mai e ce-a fost, era...
Deficit de imagine
de Irina Sandu
șchiopătează cuvintele și orbite schiloade dănțuiesc epileptic iar gurile fumegând ne învârtim prin aer cu timpanele sparte e palid și sângele fluidul impertinent zbătându-se fictiv prin venele...
Năpădit de amintiri
de Alecu Marinel
La masă stau și amintirile dănțuie în spatele minții Lăutarii din telefon fredonează o romanță veche În amurgul timpului trecut mă pierd Toate trec și ne întrec Aș mai fi odată cu amintirile...
la ploi sentință-n iarna jumătate
de Ștefan Petrea
la ploi sentință-n iarna jumătate demonic dănțuiește nefirescul eu oul teamătului decojescu-l hrănind a clipelor ebrietate e orb de spaimă-n văzuri pitorescul și de zăpezi îs bezne ne-ncetate e...