Poezie
Isaiia dănțuiește, nu?
1 min lectură·
Mediu
Pe strada mea, unde amurgul naște,
bieți corcoduși, cu suflete de plumb,
noi doi și-o mănăstire, sfinte moaște,
coceni uitați, în bobul de porumb.
Mătase părul tău, uscat de vânturi,
îngrămădire de cenuși, la ușa mea,
bătăi apuse de păgâne cânturi,
bocete seci, la nunta mea.
Vremuri de seceriș, iubiri și toamnă,
păduri penumbre, cutii de mucava,
mireasă-n patrafir, mirelui doamnă,
colivă ieftină și câini de mahala.
Clopote bat, în dungi a durere,
Nuntașii-s duși, lăutari undeva
la țărmul cozonacilor cu gust de fiere,
altundeva eu spart, iar tu, altcineva.
071.023
0
Despre aceasta lucrare
- Tip
- Poezie
- Cuvinte
- 90
- Citire
- 1 min
- Versuri
- 16
- Actualizat
Cum sa citezi
Romulus Câmpan Maramureșanu. “Isaiia dănțuiește, nu?.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/romulus-campan-maramuresanu/poezie/14184669/isaiia-dantuieste-nuComentarii (7)
Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.
Șpoemul, dacă ignor ritmul şi nerespectarea simetriei din prima strofă, impecabilă, care merge pe 11-10-11-10, este impresionant. Abaterea de la regulile simetriei şi ale metricii le foloseşte şi Emilian Marcu, un poet binecunoscut. Ţine, deci, de preferinţe, de gusturi, aşa că nu o să dau cu parul, chiar dacă mie îmi place perfecţiunea în versul clasic. Las, deci, un semn de apreciere, în special pentru jocurile şi imaginile paradoxiste, de ex. coceni uitați în bobul de porumb.
0
RMDrag Ionuț,
Da, m-ai prins. Într-adevăr, in pofida opunerii eroice a folkistului hibernând in mine, înainte de a clika(sic) ”Trimite”, am șters virgula de ritm din S1V4, cazând pradă fluenței ideatice.
Așadar, gest rar de recunoaștere (și recunoștință – aferim), am reinstaurat melodicitatea; sper.
rcm
Da, m-ai prins. Într-adevăr, in pofida opunerii eroice a folkistului hibernând in mine, înainte de a clika(sic) ”Trimite”, am șters virgula de ritm din S1V4, cazând pradă fluenței ideatice.
Așadar, gest rar de recunoaștere (și recunoștință – aferim), am reinstaurat melodicitatea; sper.
rcm
0
RMDrag Viorel,
Semnele domniei tale sunt întotdeauna binevenite, si bine primite. Într-adevăr, cenușa pare să ne ningă.
rcm
Semnele domniei tale sunt întotdeauna binevenite, si bine primite. Într-adevăr, cenușa pare să ne ningă.
rcm
0
cu toate căte au fost
frumos!
ps- ca fapt divers, tocmai reciteam Ars (poezia pe care am postat-o azi) întrebându-mă dacă cineva va fi curios să înţeleagă ce am încercat să redau,
când tocmai a apărut poezia ta. adică, la fix :))