"cu ochii spre cer" – 22553 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
castronul-cu-masele
Castronul cu măsele
de felix nicolau
poezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac

aparece
Rahat cu Apă Rece
primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean

Clubul Poeților Dispăruți
Interviuri virtuale cu scriitori și oameni de cultură. Răspunsurile nu sunt imaginate, ci sunt rezultate din prelucrări realizate cu ajutorul inteligenței articiale asupra operelor acestora și asupra informațiilor cunoscute despre ei.
de Radu Herinean
Vasile Alecsandri
1818, 21 iulie - Viitorul bard national se naste la Bacau. Fiu de boiernasi: Vasile Alecsandri si Elena Cozoni, fata unui grec românizat. Ca în poveste, au fost sapte copii, dar au ramas doar trei: frumoasa Catinca, Iancu - viitorul colonel si Vasile, care va deveni regele poeziei. 1828 - Tatal, îmbogatit din negotul cu sare si cereale, cumpara mosia Mircesti, din Lunca Siretului, pe care pusese ochii mai demult, în drumurile sarii, umblând din tinutul Bacaului pâna la Iasi si dincolo de Prut. Copilul care purta numele tatalui, Vasile, învata în casele iesene ale familiei cu Gherman Vida, calugar maramuresan. Fiul de tigan Vasile Porojan îi devine prieten de joaca, la Mircesti 1828-1834 - Studiaza la pensionul lui V.Cuénim, fiind coleg cu Kogalniceanu. 1834 - Calatorie de studii la Paris, unde-si ia bacalaureatul în 1835. Încearca sa studieze chimia, medicina, dreptul, dar renunta repede, ocupându-se cu drag de literature 1838 - Primele încercari literare în franceza, pe care-o...
72 poezii, 0 proze
A.V.
Am deschis ochii spre lume într-o oarecare zi de luni. Desi m-am nascut cu acordul parinților, am plans în semn de protest fata de cruzimea cu care am fost "integrata" în respectabila societate. Am urmat scoala generala fara prea multe proteste și m-am trezit în liceu.Mi-am petrecut cei 4 ani de "liceana" visand și aspirand la titlul de studenta fara sa fac insa nimic concret pentru ca visul sa devina realitate. Am ajuns și studenta, am fost și absolventa și acum, ironia sortii, sunt salariata...Toata viata mea de pana acum s-a desfasurat cu acordul parintesc cu care am si intrat în viata. Spre mirarea mea înca traiesc, deci atat.
1 poezii, 0 proze
Andreea Maresi
Condeiul imi este prietenul de nadejde, cel ce ma intelege si ma apara din mrejele lumii. Am realizat cu stupoare ca viata te face sa plutesti, dupa care iti pune piedica. Versurile ma indruma sa meditez, creatia imi deschide ochii spre lumea la care visez. Doresc doar sa-mi croiesc un drum, sa scap din ghearele ce nu-mi dau pace, prin puterea cuvintelor. Lectura placuta, astept sfaturi, pareri, critici. Multumesc
47 poezii, 0 proze
Alin Avram
...sunt o amagire a mea pentru ca alerg in dreapta si in stanga printre carti,intocmai ca un copil printre jucarii..nu ma pot axa!...mi-am gasit domeniul, insa tot inot intr-o vastitate a posibilelor “sine”..cine sunt eu?, cum sunt eu?...sau pe unde voi fi?, cum voi fi?, cine voi fi?.....prea multe intrebari pt prezent…nu-i bine sa constientizez unde ma aflu, caci ma dezamagesc, insa in acelasi timp nu ma pot opri din a ma compara pe MINE cu cei din jur…ori mai bine zis PE CEI DIN JUR cu mine?......mai bine neg toate intrebarile si cu ochii inchisi, necontientizand deci, voi ajunge UNDEVA... Insa, in cine ma incred eu in drumul asta, cand nu ma cunosc nici macar pe mine atat de bine, incat sa ma indrept spre UNDEVA.. ..cea mai importanta persoana din viata mea voi fi EU..cand voi avea deosebita onoare de-a face cunostinta cu MINE! Iei in deradere intrebarile adresate mie personal? Da, da, tu- cititorule! Tie iti vine a rade? Dar tu prietene, intreaba-te in sinele tau, si-apoi rapid...
79 poezii, 0 proze
slavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
Camelia
Incerc sa descopar lumea cu ochi de copil, curioasa ma avant spre varfuri inalte, uneori trebuie sa ma catar, alteori genunchii mi se julesc, ma zgarii, dar continui, stiu ca la capatul acestui drum, ma asteapta un suras, sau Adevarul sau Iubirea, dar cu siguranta eu insami, in unicitatea mea iremediabila. Si ma bucur. Asta e zborul meu: o bucurie tasnita ca un izvor fara sfarsit.
5 poezii, 0 proze
Ciocoiu Ioana
Nascuta sub creasta de munte, intr-un bloc de beton din fata unui camp de albastrele...ajunsa in prezent intr-o lume de beton,cu sufletul trudind spre creste printre oameni cu ochi prea albastri.Etapele... s-au ars...
3 poezii, 0 proze
Maria Constantin
M-am născut în 3 august 1967, în București. Scriu câte ceva din anul 1989. Sper că voi reuși să las posterității si ceva scris, ceva demn de luat în seamă, în afară de cei trei copii pe care bunul Dumnezeu mi i-a dăruit. Păpușa de cârpă Dacă Dumnezeu ar uita pentru o clipă că nu sunt decât o păpușă de cârpă și mi-ar oferi în dar o bucățică de viață, probabil că n-aș spune tot ce gândesc, deși în definitiv aș putea să gândesc tot ce spun. Aș da valoare lucrurilor mărunte, dar nu pentru ce valorează ele, ci mai curând pentru ceea ce ele semnifică. Aș dormi mai puțin și aș încerca să visez mai mult, înțelegând că pentru fiecare minut în care închidem ochii, pierdem șaizeci de secunde de lumină. Aș merge în timp ce alții ar sta pe loc, aș rămâne treaz în timp ce toți ceilalți ar dormi. Aș asculta în timp ce alții ar vorbi și cum m-aș bucura de savoarea unei înghețate de ciocolată! Dacă Dumnezeu m-ar omeni cu o fărâmă de viață, m-ar împinge de la spate în bătaia soarelui, acoperindu-mi cu...
9 poezii, 0 proze
Oană Sînziana
las asta sa se descopere pe parcurs...
1 poezii, 0 proze
Angelica Delicoi
Cu ochii inchisi...
3 poezii, 0 proze
cu ochii spre cer
de elis ioan
o săgeată din oameni adună norii într-un singur punct. de acolo ne începem. tu pășești înăuntru. garsoniera se transformă în mansardă pereții capătă scoarță. în ea ne ascundem. privim apusul cocoțați...
cu ochii spre cer
de FLOARE PETROV
privesc cerul și aștept un răspuns nu, nu este prejudecată creștină cu rugăciuni de suflet l-am străpuns să plouă peste mine fericirea senină. la răspântiile firii e credința-n Dumnezeu zilnic mă...
nopți albe cu gala
de carmen nicoara
sufletele coboară în pijama pe stradă strângând în mână amintirea ca pe o portocală și numără cu ochii spre cer: „antantedizemanepedizemanecompaneantante!\" gala mușcă noaptea din lună până își...
lumină cu miez vâscos
de elis ioan
ți-am spus nu mă pricep la lucrurile astea tac cad oamenii sunt niște scoici goale cu miez vâscos în care mă pierd povestea noastră o apă sărată ce împarte luminile în cameră am lăsat o parte din noi...
Spre necunoscut. Capitolul X
de nicolae tomescu
Toamna pe lângă cele ale ei, cu scosul cartofilor, culesul viei, culesul cucuruzului, adusul și tăiatul lemnelor pentru la iarnă, a adus pentru Niculae un necaz. Un mare necaz, nu numai pentru el ci...
