"cu ochii pe verde" – 22551 rezultate
0.03 secundeMeilisearch
castronul-cu-masele
Castronul cu măsele
de felix nicolau
poezii-cu-ingeri
Poeme cu si despre îngeri
de Marius Surleac

aparece
Rahat cu Apă Rece

primul_volum_virtual
Ce-ai avut cu Beethoven mă animalule?
de Radu Herinean
Lucian Preda
Provin dintr-o familie de boieri, cu carte la cap.Desi boieri cu titlu dat de mine saraci sunt ei si le e foarte bine.Am terminat scoala primara la 24 (generala nu ani)Liceul l-am facut pe langa Padurea Verde (mai repede Padurea Corbilor) la UMT am terminat cu brio (media 6) Imi plac florile de mai si ochii misteriosi ai prietenei mele.Sunt omul care vrea sa aseze pe ciorna sentimente sau ganduri. 8.07.03 o zi de suta mai departe istorie.
434 poezii, 0 proze
George Bălan
Sunt verdele crud din ochii tuciurii a lui Alex și istoria portocalie care învăluie coapsele mamă-si. Sunt roua din sufletul tău care-ți sărută obrajii, de bucurie. Sunt greșeală, fericire și strigăt. Uneori câinele nostru mă scoate cu el la plimbare, dar nu schimbă cu mine nici o vorbă . Nu știu de ce. Cu Alex valsează și cântă. Poate nu mă credeți, cum nici eu nu v-aș crede. Veniți să vedeți! Am fost întotdeauna pe locul doi, pentru că n-am putut niciodată să văd mai departe de omul care mă ținea de mână.Chiar și-n căsnicie sunt pe locul doi, fiind soț, nu soție... Am greșit! Trei!...Ba nu, că e și Alda...Patru! Am absolvit cu greu Școala de Iertare, unde, în fiecare an, am rămas repetent. Actualmente sunt fântânar la Fabrica de fântâni S.A. din Oradea. Am încercat o dată să scriu și m-am speriat atât de tare încât nu cred că voi mai scrie niciodată. Acum transcriu anotimpuri pe frunze, iar pe fețe răstimpuri. Era să uit ceva ce chiar că mă definește: îmi plac frăguțele. Bineînțeles...
61 poezii, 0 proze
Gheorghe Sfintescu
O frunza de mediocritate cu vine de cuget, Moarta de panza invizibila a trairii, Vie de curent rece de ganduri. Imi vibrez optimist viitorul In bulgari de ploaie transfigurez Pe-al meu negru verde Praful ce imi ineaca ochii... O ruga imbratisanda strang la piept Animata de nerenuntare... O dogoresc si pielea mi-este'puizata De crunta oglindire calorica...
2 poezii, 0 proze
Anghel Elena
Sunt om cu calitati si defecte, bineinteles. Sunt..o oarecare ,nu ma consider vedeta dar nici papusa ta caci nu sunt marioneta. Sunt..un personaj din cartile de povesti caci ma detesti knd ma citesti.. ca de o carte te feresti. Nimeni..nu ma cunoaste cu adevarat si orice ar zice lumea sunt o prea buna fata. Ambitioasa sunt, m-am nascut a fii, nimeni nu-mi sta in cale. Sunt un trandafir pe care furtuna nu-l poate lasa fara petale. Asculta bine si retine ca ce fac nu-i de fatada ,las'sa se citeasca-n ochii mei, las' sa se vada ca viata mi-a dat multe..da mai multe mi-a luat
2 poezii, 0 proze
Pavel Boțu
Pavel Boțu (n. 1933 în Cemașir, reg. Odessa, Ucraina; d. 1987, Republica Moldova) a fost un poet și publicist român basarabean de origine ucraineană, președinte al Uniunii Scriitorilor din Moldova în perioada 1965–1971 și prim-secretar al comitetului de conducere al aceleiași societăți între anii 1971–1987. A scris următoarele volume de poezii și proză: Zodiac (1971), Casă în Bugeac (1973), Ruguri (1975), Scrieri alese (1983) ș.a. În operele lui invoca deseori stepele Bugeacului, în regiunea cărora s-a născut. La 14 iulie 1933 în familia lui Petre Tudosie Boțu și a Anei Domente Munteanu, vede lumina zilei Pavel Petre Boțu, în familie fiind trei fete și doi băieți. Anii grei de război îi vede cu ochi de copil între 8-12 ani. Războiul îi răpește unicul frate, Gheorghe, în 1945 în Cehia. În anul 1947 moare tatăl său, Pavel rămânând la 14 ani unicul bărbat în familie. S-a văzut în față cu datoria de a-i ajuta pe cei apropiați în anii cumpliți de secetă și foamete. Atunci s-a verificat...
1 poezii, 0 proze
Oană Sînziana
las asta sa se descopere pe parcurs...
1 poezii, 0 proze
Farcaș Alexandru-Emil
Visez cu ochii deschiși, și totodată încerc să raman cu picioarele pe pământ. Când se intâmplă să mă ridice vântul, mi-e teamă de momentul în care voi pune picioarele înapoi pe pământ, insă mă gândesc că e singura soluție. Decât a trăi într-o continuă iluzie? și caut cea mai ușoară metodă de a-mi face aterizarea cât mai lină. Odată cu picioarele pe pământ, mi-e greu să mă mențin, capul fiind la un metru și ceva in aer. E mai sigur, dar asta nu mă împiedică să îmi doresc mai mult. Un simplu elev la un liceu oarecare din Satu Mare. Născut pe 16 noiembrie 1993.
14 poezii, 0 proze
andrada vissarion
cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.
9 poezii, 0 proze
Mihai Lidia
sunt doar eu... un suflet cu ochii albaștri, uneori verzi, mereu acoperiți de sticla ce limpezește ceața... un simplu suflet ce se plimbă pe pământ... în căutarea iubirii.
45 poezii, 0 proze
mica
nascuta in romania - actualmente domiciliata in Canada. Ii ador pe Sorescu si pe Nichita Stanescu. Si visez... prea mult cu ochii deschisi.
11 poezii, 0 proze
cu ochii pe verde
de cezara răducu
îi ucisesem prima literă l-am întrebat tăcând: \"cum ai vrea să-ți amintești\"? s-a întors ca un cuvânt uitat dintr-o rugă desculță lovită de oameni să nască și-a rostit: cu ochii pe verde
Cu muzică
de Arthur Rimbaud
În piața împărțită-n peluze verzi, scuar În care, cu măsură, copaci și flori îmbie, Greu respirînd zăduful, burghezii iar și iar, Joi seara, își tot poartă pizmașa lor prostie. - În mijlocul grădinii...
închiriez răsăritul pentru că îmi beau cafeaua la miezul nopții
de Elena Aprozeanu
drumul trece inevitabil și prin fața bodegii acolo deslușesc în cuvinte atâtea scuipături câte picături are ploaia umezeala excesivă mi-a adus o tuse astmatiformă să explici la cârciumă semnificația...
jurnal de funambulist
de Leonard Ancuta
m-am hotărît să scriu un jurnal secret. în timpul nopții, pe întuneric, îmi luminează corpul din cînd în cînd și pe pereți rămîn pînzele păianjenilor împietrite ca și cum n-ai m-ai avea aer și ai...
La piață
de nicolae bunduri
“La piață . . . ca la piață” Ca un bun pensionar ce mă aflu de vreo șapte ani, în fiecare dimineață îmi iau în buzunar o pungă de 50 de bani și, am treabă, n-am treabă, am bani, n-am bani, merg...
Cu mașina la iarbă verde
de ion untaru
Nu știu dacă v-am spus că eu am cea mai simpatică bunică din lume, harnică nevoie mare, că nu poate să stea o clipă locului. Mai vine un prieten pe la mine, mai facem o tablă, ciocnim un pahar de...
