"chinuit de o notă proastă" – 7054 rezultate
0.05 secundeMeilisearchTudorache Maria-Mirabela
Traind intr-o lume aproape imposibila, incerc sa ma desprind de Mirabela cea de toate zilele.Poate ca multi nu sunt satisfacuti de cum Dumnezeu sau mai stiu eu cine i-a creat.Si eu am cateva nemultumiri, asa ca am ales a creez o noua Mirabela, o Mirabela pe gustul meu. I-am bagat in minte ca puterea nu exista, nu majoritatea trebuie sa decida, banul este o scuza penibila, iar tot ceea ce conteaza in viata e iubirea. Se pare ca nu a trebuit sa ma chinui cu ea. A inteles singura. Cu asta e mai speciala decat toti. Chiar si decat toate rudele si familia ei. A cochetat cu fotbalul, handbalul, baietii, matematica si teatrul, dar partea creativa i-a pus capac. Asa ca nu are decat sa se dedice aproape in totalitate scrisului (poezie, proza si piese de teatru). Dar...a intalnit iubirea(acum pe cea reala). O sa iubeasca, o sa scrie si o sa fie fericita, avandu-le pe amandoua. E tot ce si-a dorit. Cat despre ceea ce scrie, nu tot este adevarat. Doar iubirea conteaza...
10 poezii, 0 proze
ilona braica
M-am născut în Cluj-Napoca, la data de 11 iulie 1964, unde îmi trăiesc zilele una după alta și încerc să supraviețuiesc. Arta m-a atras mereu sub orice formă ar fi fost, îmi place să găsesc frumosul și acolo unde altcineva vede doar un lucru banal. Îmi place mult să citesc, să-mi aștern gândurile pe hârtie. Îmi place să mă pierd în visare, în contemplarea frumosului; să apreciez frumusețea gesturilor, a naturii, frumusețea oamenilor, frumusețea fiecărei zile din viața mea. Iubesc frumosul, iubesc copiii, iubesc oamenii, florile, natura cu toate minunile ei, iubesc viața. Poezie la modul mai serios am început să scriu acum doi ani, când mama mea se lupta cu cancerul. După o lungă suferință, după agonia dinaintea morții, s-a stins sărmana, așa cum a trăit, în liniște. Mi-a fost așa de greu s-o văd cum se chinuie, cum se stinge și eu să nu pot face nimic, încât într-o zi stând la calculator și plângând sfâșiată de durere, am deschis o pagină nouă și-am început să scriu ca după dictare....
26 poezii, 0 proze
Furdu Andi
Când viața mi-a luat tot ce aveam mai de preț, am încolțit-o, am înjunghiat-o si am rămas să văd cum s-a chinuit sa moară!
8 poezii, 0 proze
Gabriel Marcovici
pasionat de literatura, de muzica rock, participant la citeva concursuri literare pentru amatori.evidentiat de citiva profesori in timpul gimnaziului pentru interpretarea la pian a unor partituri de beethoven. in facultate am avut o mare sansa de a ajunge cercetator. in prezent ma chinui sa imi cresc cei doi copii rezultati dintr-un mariaja nefericit. pentru asta mai scriu citeodata poezii si le distribui prin metrou si prin autobuze. in timpul liber imi place sa ma uit pe fotografii vechi.
3 poezii, 0 proze
crisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
Aurelian Stroe
Am aparut pe lume mai devreme sau mai tarziu decat mi-as fi dorit. La inceputul educatiei mele, civilizatia m-a obligat sa scriu cu mana dreapta, iar acum, imi mai aduc aminte cateodata de asta, cand nu pot tine pixul si ma chinui sa scriu incet, incet cu mana stanga. Nu sunt insurat, cred ca nimeni inca nu s-a gandit la mine ca la un sot, iar copii se pare ca am fost (ne)norocos sa nu am. Iar la final, ca noi toti,... o sa cam mor.
14 poezii, 0 proze
Deleanu Dragos
- De ce atunci cand incerc sa fac ceva bine, sa fac un lucru bun, totul iese rau si adesea dezamagesc persoana de langa mine? De ce ma mai chinui atunci? Ma chinui tot timpul sa zambesc si sa-mi exprim doar gandurile bune pentru ca sa fiu privit ca un om normal... - Si dupa cum un bun prieten al meu spunea: "Gandindu-te la literatura stii, deci gandesti ca scrii altceva fata de altcineva nestiind ca acel altcineva s-a gandit ca scrie altceva fata de acel altcineva"
26 poezii, 0 proze
Clăpuci Radu
Medic rezident pediatrie, consultant Arpedia pt calitatea apei 29ani Vărsător scriu cam de 13 ani...cu tot cu pauze! Îmi plac Marin Sorescu si Johnny Raducanu. Când nu iubesc,mă chinui cu lucrurile efemere din lumea asta. "Nu contează ce ți se întâmplă, ci cum reacționezi la ce ți se întâmplă!"(H.Selye,1968) Cineva a zis odată: .. . Muncește ca și cum nu ai avea nevoie de bani. Iubește ca și când nimeni nu te-a făcut vreodată să suferi. Dansează ca și când nimeni nu te vede. Cântă de parcă nu te-ar auzi nimeni. Traiește ca și când Paradisul ar fi pe pământ !
36 poezii, 0 proze
Ioana
Cum să fac să nu-mi iasă nimic complicat sau simplu?!Sunt un om mai mult decat normal, uneori prea normal.Acest lucru se poate observa atunci cand ma asez incomod intr-un fotoliu, si ma apuc sa citesc; atunci cand ma chinui sa prind ceva bun la tv, cand imi e frica de mine mai mult decat ar trebui...etc Imi e frica sa imbatranesc, as prefera sa sar direct la moarte, sa nu prind perioada in care ma vor napadi durerile si gandurile pesimiste. Din cauza simplitatii mele absurde, imi place sa cred ca nu am nimic iesit din comun.Doar alte pasiuni si anume: calatoriile, cititul, scrisul si muzica.
1 poezii, 0 proze
asandei emanuela
Un suflet ce nu are liniste , nu este unul chinuit ci doar unul care nu si-a gasit locul si timpul careia sa simta ca ii apartine .
3 poezii, 0 proze
chinuit de o notă proastă
de Florentin Cristian
Îmi întorc fața Spre partea norocoasă Unde o mobilă Cu flori și banane , arunc țigările Și mestec bomboane. Acesta e piedestalul Pe care mă urc Pentru demonstrarea Voinței De a începe să construiesc...
Poiana Narciselor-Capitolul XVII
de Georgiana Milescu
XVII Prietenia lor începea să se închege. Persecuțiile doamnei de chimie o răneau pe Ema, dar o și întăreau și o ambiționau să învețe cât mai bine. O asculta la fiecare lecție și înainte să o trimită...
bradul
de Ioan Postolache-Doljești
Când primăria mi-a spus c-o să vină să taie bradul pe care tu, tată, l-ai sădit la nașterea mea m-a cutremurat gândul. Băieților cu frânghii și drujbe le-am spus că e o glumă proastă dar mai apoi......
fetiș
de Leonard Ancuta
- a dracului brichetă, acum a rămas fără gaz, am zis eu cu voce tare, deși nu era nimeni care să m-audă. am rotit butonul de la aragaz și m-am chinuit de cîteva zeci de ori să provoc măcar o scînteie...
Dragă jurnalule
de Caragata Cristiana Oana
Dragă jurnalule, am uitat să scriu, nu-ți face griji, am auzit că e o fază temporară. Totul e bine, toate cărțile sunt la locul lor, scrumieră mai mare tot nu mi-am luat, în parc n-am mai fost, doar...
Ziua prostului - partea a 7-a
de Liviu Nanu
8 octombrie a.c. „Câteva zile n-am mai scris în jurnal. Dar, azi, am auzit din nou o voce interioară care mi-a zis: Leo! Leo! Scrie-ți opera! Nu aștepta pensia, că s-ar putea să n-o mai apuci! Așa...
Oameni și câini
de Tudose Dragos
Ideea îi încolțise în minte aproape pe nesimțite. Nu ar putea spune exact când se hotărâse și când stabilise fiecare detaliu, dar ceea ce știa era că totul se lega atât de bine, că nu exista nici o...
Portret cu bătrân din prag
de Sorin Coadă
Deși indiciile îi persistau prea bine în minte, recunoscu destul de greu casa. Dacă nu ar fi promis că va veni negreșit, ar fi făcut cale întoarsă fără să forțeze poarta. Ar fi strigat de câteva ori,...
Mâna mea de copil
de Ioana Ionescu
Mâna mea de copil Când am crescut și terminasem primii ani de școală, eu, cu cel mai bun prieten al meu, colindam câmpuri și dealuri, aveam de dus lupte emoționante cu forțele imaginare. Eram frați...
Mana mea de copil
de Ioana Ionescu
Când am crescut și terminasem primii ani de școală, eu, cu cel mai bun prieten al meu, colindam câmpuri și dealuri, aveam de dus lupte emoționante cu forțele imaginare. Eram frați de cruce și purtam...
