"cer cu pantofi..." – 20059 rezultate
0.01 secundeMeilisearchNistor Iulia
La fel ca intodeauna privesc acum spre cer Cu un zambet larg pe fata si cu gandul la el Sunt tot o visatoare si asa voi fi mereu La fel ca intodeauna, o optimista-n felul meu
2 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
GSGabriela Savitsky
Cu numele administrativ Gabriela Doina Popescu, cu numele secret și drag, Gabriela Savitsky, cu care încearcă împărăția cuvintelor, nu cu intenții neapărat cuceritoare ci, mai degrabă, cu acelea de a o adânci și a o face sonoră. Nu există, cred, întrebare mai chinuitoare pentru omul trăitor pe pământ, sub stelele de la facerea lumii, decât cea asupra rostului propriu. Ce aduce prezența lui, în plus? Ce are de făcut pentru a nu supăra ursitoarele și norocul? Unii își află răspunsul cald și oarecum liniștitor în rutina vieții zilnice în care se așează ca lutul rece în matrița pentru cărămizi crude. Cărămizi care trec prin focul evenimentelor și construiesc, cuminți, zidul omenirii, năzuind să ajungă la cer. Sunt alții mânați de-o dorință stăruitoare și neliniștită. Sunt cei care vor să afle, vor să înțeleagă, vor să-și explice, vor să spună și altora. Sunt cei pe care viața proprie nu-i încape. Fără fals orgoliu ci cu multă umilință, trebuie să recunosc a mă prenumăra printre aceștia....
28 poezii, 0 proze
Bivol Vasile
Si numai pentru ca: Departe-n lumea suferintei traiesc cu dorul meu pustiu, azi nu mai stiu ce-i suferinta, fericirea...mi-e dor de tine atata stiu.... Fericirea a intrat în viata mea, o data cu tine...inainte... clipele de tristete, de neliniste, îmi invadau gandurile... ma dominau...acum suferinta s-a încheiat...tu esti langa mine si este de ajuns sa te simt aproape, sa stiu ca ma iubesti pentru a fi o persoana fericita...tu esti acea parte din viata mea care lipsea...acum ca te-am gasit, simt caldura dragostei tale care ma poarta undeva, sus, departe... spre al noualea cer...iti multumesc ca existi... Tu esti cantecul care ma adorme noaptea, vocea ce-mi mangaie tristetea, vantul ce-mi rasfata pielea, o ultima silaba pe care vreau sa o rostesc înainte de a visa si... primul meu gand...Daca viata mea ar fi o clipa petrecuta cu tine, nu mi-as dori alta, o clipa sa ma privesti, sa ma saruti, sa ma atingi...vreau ca tu sa reprezinti visele mele, vreau ca tu sa fi motivul pentru care...
0 poezii, 0 proze
Profeanu Ileana
Daca n-ai inspiratie, priveste spre cer. Imposibil sa nu te invaluie cu cea mai divina sezatie pe care o poti simti pe Pamant. Caci simti cu adevarat libertate!
1 poezii, 0 proze
Tanasa Alina Loredana
sunt un suflet ca oricare altul...care a suferit,a iubit....care incerak sa treca prin lume ca un nor pe cer...care are o mie de intrebari cu raspuns neinteles shy alte o mie de intrebari fara raspuns...dar dak ma gandesc...intrega noastra viata e plina de intrebari...shy toate incep cu de ce.....shy nu numai intrebari...mai sunt shy regrete...Regret un cuvant nespus, regret o vorba aruncata cu rautate, regret un gest nefacut, regret o mangaiere neoferita, regret timpul pierdut, regret anticipat timpul pe care il voi pierde, regret cearta aceea stupida, regret ca nu spun "te iubesc" suficient de des unei persoane, regret ca nu am acum pe cineva langa mine, regret un telefon dat, regret un mesaj scris, regret o zi pierduta, regret o ocazie unica pierduta pentru totdeauna, regret ca am fost proasta cand nu trebuia, regret ca inca mai sunt, regret ca imi pasa cand ar trebui sa dau cu piciorul, regret ca vad mai mult decat ar trebui, regret ca nu sunt ignoranta si regret ca regret atat de...
1 poezii, 0 proze
IMIon Mihaila
Nu pot scrie atunci când cei din jurul meu îmi smulg stiloul din mână,nu pot scrie nimic pe hârtia pe care prieteni mi-o cer să aprindă focul cu ea....dar scriu și încep să mă simt...
146 poezii, 0 proze
Grozdana Olujiæ
Este licențiată a Universității din Belgrad, respectiv în limba și literatura engleză. Cu scrisul a început să se ocupe încă din anii de gimnaziu. A publicat pentru adulți mai multe romane: \"Excursie în cer\", \"Votez pentru dragoste\", \"Nu trezi câinii care dorm\" și \"Sămânța sălbatică\", iar pentru copii, culegerile de basme: \"Trandafirul sidefiu\" și \"Râul celest\". Cărțile i-au fost premiate și traduse în peste douăzeci de limbi ale lumii.
1 poezii, 0 proze
DADoru Alexandru
Parca nu mai era imbratisare contopirea aceea din urma, cand cu adevarat se topeau contururile, disparea carnea, ne uitam respiratia, mistuiti amandoi de o singura, insangerata si nesatioasa gura. De multe ori am nadajduit ca la capatul rapirii aceleia vom intalni, impreuna, moartea. N-am stiut cat ca poate fi atat de ispititoare moartea, atat de calda - voluptate fara spasm, beatitudine fara strigare. Mircea Eliade - Nunta in cer Yahoo ID: grydoryan
258 poezii, 0 proze
BLbota lucian
publicatii in pagini aiudene participant la colocviile literare din Aiud convocate de Centrul Cultural ``Liviu Rebreanu`` Te-am ginit te-m ginit stand intr-un con de umbra , sub soarele inlemnit , ramanand un suflet inverzind crescut in lacrimi de roua ramuri inflorind hranite cu petic de cer cazut peste pamant
6 poezii, 0 proze
cer cu pantofi...
de Floriana Vîntdevară
tălpi de marmură tocită izbesc în plafon contact inefabil de trezvie și habar nu am mă sperie cred c-o rup la fugă să mă agăț de poalele mamei ca atunci când nenea cu mustăți negre îmi amintea de...
35 mm timeline (1)
de Ioana Petcu
Timpul exista prea mult pentru mine. Mă visam în fiecare noapte prostituată și fugeam enorm. Þineam doi copii de mână într-o imagine paradisiacă, pe un celuloid. Cadrul: o casă secționată de două ori...
Fata cu pantofii de hârtie
de Paul Gorban
Fata cu pantofii de hârtie valsează timpul de jucărie în dansul ei de titirez îi simt pașii mici și verzi ca o sirenă alb tăcută Sala de oglindă cer turcoaz se îngustează pas cu pas în privirea mea...
Podul cu vechituri
de Mihaela Plesa
In podul lui Nae mutu’ se gaseau de toate. Vechituri printre care copii isi pierd ore intregi cautand, intrebandu-se, gasindu-le folosinta sau incercandu-le pur si simplu: ceasuri de toate marimile,...
Noaptea unui vis în subsolul conștiinței – Povești cu vieți triste (7)
de Covaci Oana Maria
Un alb sclipitor rotund și viu îmi străpunge ochii. De data asta sunt eu. Goală în propriile mele cuvinte. Despopoțonată de circul facerii din jurul meu, desfăcută de polenul lumii și împlinită în...
Sute de mii de pahare
de Liviu-Dorin Clement
* * * nici astazi nu s-a întors. uda înfometata cu pantofi scâlciati si carti înca vii. mai sta pe undeva rezemând o turla sub ciudate clopote sub cer stacojiu. totusi îi mai umplu paharul totusi...
În gând cântam la vie en rose
de Adriana Marilena Stroilescu
calul purta impecabil o cămașă albastră ce-n ochi culoarea cerului o răsfrângea bea bere cu mine de mână șezând la o masă și-n crângul de salcâmi mă-ndemna a visa hai să fim prieteni mă-nvăluia în...
Însemne de creștere
de Cristina-Monica Moldoveanu
Eram copii, cu lapte de alună necoaptă pe buze, și ne mîncau genunchii și coatele mereu. În colțul grădinii miroseam din picioare trandafirii, aveam baloane mari și mici pe haine și uneori zburam cu...
dansul trecerii
de silvia caloianu
o mână de piatră o mână de apă un coridor verde visul în care mă trage după sine doamna selaginella beauv ce poate fi mai de încredere purtăm ochelari galbeni și umbrele noastre în pantofi pe cuie...
vera
de Leonard Ancuta
mai întîi coboară în mine strada îngustă aromele promiscue & luna plină ce picura pe pămînt grasă ca sperma singurătatea mea de atunci & rănile ei ca după prima tură cu pantofi noi care te bat te rod...