"cețuri de primăvară" – 6758 rezultate
0.01 secundeMeilisearchArhip Cibotariu
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte?
0 poezii, 0 proze
Dominic Stanca
Dominic Stanca (n. 31 ianuarie 1926, Cluj -d. 26 iulie 1976) a fost un poet, dramaturg și actor român. Este fiul medicului Dominic Stanca și al Corneliei, născută Vlad. Urmează clasele primare între anii 1932 - 1936, apoi cursurile Școlii Normale de Învățători din Cluj. În 1936, tatăl său transmite Editurii ziarului "Patria" un caiet al său de compoziții, poezii, caricaturi și desene, intitulat "Ziua bună se cunoaște de dimineață", foarte bine primit de critică. Între anii 1936 - 1940, urmează primele clase de liceu la Seminarul Pedagogic al Universității din Cluj. Continuă ultimile clase de liceu la Liceul "Aurel Vlaicu" din Orăștie (1940 - 1944), unde familia sa se refugiase, după Dictatul de la Viena. Din 1941, datează parodia, în 6 tablouri "Suferințele tânărului Faust", scrisă la Orăștie. Impresionat de realitățile războiului, scrie ciclul de poeme "Ceruri arse" (1942 - 1945). Debut literar cu poezia "Crengi" în "Revista Fundațiilor Regale" (1944). La insistențele familiei se...
2 poezii, 0 proze
Cristina
Începeți de azi o poveste nouă cea din 23 iunie 1990 a mai crescut dați-i formă și noi înțelesuri dați-i un nume și apoi părinți lecturați-i lumina până începe să-i viseze și marginea firii apoi lăsați-o să scrie mai departe alte și alte copilării despre ceruri copaci și copii între aceste două coperți de idee. În palmele ei stau înscrise toate ideile și părerile voastre galbene din raze de soare sau liniștite albastre verzi cu gust de oglindă retrovizoare. Iar mai presus de toate în istoria ei stau încrustate povești de iubire din sentimente umane sau complexe dorințe și ambiții îngerești pornind din trecutul acesta: o parte din coperta-spate a volumului de debut "iubind copaci neterminati",editura Eikon,Cluj,2008
11 poezii, 0 proze
Alexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
cețuri de primăvară
de Cătălin Al DOAMNEI
am și acum emoțiile din declarație de dragoste visam să urmez medicina pentru a-i vindeca pe ai mei de toate bolile în casa lor fiind mai multe medicamente decât mâncare ora de a le lua rivalizând cu...
A treia arie a lui Hyperion
de Ionut Acrudoae
Pic-pic, pic-pic... Un râu cu meandre, un râu sinistru. Hyperion străpunge reacții, Hyperion reprimă revolte eminente, Hyperion viețuiește dincolo de atitudini, hotărâri, enigme, Universuri paralele....
vortexul de după obelisc
de Cătălin Al DOAMNEI
mă priveau cu luare-aminte din centrul pământului înspre margini se declanșase vortexul & privirile deveniseră opace repede m-am lămurit să las provocările pe fundul oceanelor șamanii deveniseră orbi...
Anei Zegrean
de Cristian Neagu
Era primăvară cu muguri plesniți Când somnul etern, lăsat greu peste pleoape, Te-a așezat între enigmaticii sfinți Lăsând nerostite promisele șoapte. Zegreană de Bistriță ... prin cețuri de munte...
Eram frumoasă...
de Adriana Marilena Stroilescu
eram frumoasă ca un câmp îmbujorat de maci. eram cu trup de paltin aripat te căutam... eram frumoasă ca un răsărit peste câmpii. mă înălțam cu trup de albăstrele te înlănțuiam... eram frumoasă după...
visual fixation
de Liviu Ioan Copos
îmi deschid pleoapele și te-nconjur ogival iubito cu neclintire răsucită-n tălpi coapsa-ti amurg și cenușă exersand tristetea deasupra cearcănelor tatuajul meu gol și trupul tău cardinal sidefiu...
în absența porumbeilor
de Leonard Ancuta
uimitor lucru că te poți bizui pe senzații străine cum se întîmplă în momentul în care treci un soare micuț din gură în gură și pui un nume simplu acestei chestii și mai ciudat e că poți pune același...
Poveste de dragoste
de Ion Scalen
A fost o primăvară sau poate n-o fi fost... Aprilie se agățase cu ghearele de cer Și pendula alene ca un gimnast berber, Tot chiuind albastru, subțire și anost. Toți pomii de-nflorire se bucură...
Iubiri pierdute în noroi
de Dorina Omota
Prin cețuri albe de tăcere Vin amintirile-n șuvoi, Și sufletul din nou îmi cere, Iubiri pierdute în noroi. Plutește-n aer primăvara, Și ninge iar cu flori de tei, Dar gândul meu e tot la vara, Cu...
Gandul spiral
de pop romeo
Gandul desprins paralel cu frecarea lumii de ceturi si patima crestata undeva la mijloc de rana televizor a privirii obstacol , toate acestea cad printre flori ca ploaia acida peste licurici , acele...
Sonet
de John Keats
Tu,ce-ai simit in ochi al iernii vifor, Vazand prin ceturi norii de omaturi Si varf de ulmi prin stelele-nghetate, Simti-vei seceris ca-i primavara. Tu,cel al carui unic tom a fost Lumina beznei...
Capricii
de Ioan Grigoraș
„Binecuvântat este anotimpul care adună toată lumea într-o conspirație a dragostei.” - „Dezbracă-te de negură, iubito, Și lasă-mă să te privesc așa, Fragilitatea, știu, ai moștenit-o De la magnolii,...
ucide-ma
de grigore andreea
modeleaza-mi privirea, mladioasa rachita dupa trupul tau... toamna, din uitari primavara reintoarsa din viata numai moartea mi-e clara basilica de piatra pentru tine cladita strange-mi trupul in...
Baladă cosmică
de Cristian Petru Balan
Atunci amurgul și minutele din urmă când ochii încă nedeschiși încearcă în interior undele luminii aurii și apele verzi de pe țărm sub faguri de argint. Minunate în zbucium cu ritm clocotitor...
[Neplacut de jilav clar de luna...]
de serghei esenin
Neplacut de jilav clar de luna... nostalgia zarilor, mereu, iata-n tineretea mea nebuna ce-am iubit, urand nu numai eu! Pe sub salcii despletite-anume, cantul carelor ce trec pe drum n-as mai vrea...
Desen despre el la Casa Eliad
de Adriana Marilena Stroilescu
pe umeri cu urme de verde ascunse incizie florală în carne pergament pliai un șervețel în câteva cuvinte să-mi construiești din el un continent din păsări și frunze colibă de stuf cu cerul zideai...
