"ca o depărtare" – 21983 rezultate
0.01 secundeMeilisearchdespre-teatru-si-poezie
Teatrul ca poezie si poezia ca teatru
de jkloungsuh
Bebeisme-şi-şosete
Bebeismul este definit ca lingușeală și gângureală
de sophie polansky
crisan gabriela
REZUMAT MESCHIN Rezumatul meu Privind in depàrtare /cum candida ninsoare , Se-asterne peste noi /purtìndu-ma ‘napoi, In timp...si ma-nspàimìnta ,/Tacerea ce se-‘mplìntà, Atunci ìn viata mea… Vad zari de catifea, /Si gìnduri sìngeroase, Cu degete paroase,/Pocnindu-mi ochii grei…/de lacrimi si tristete, si zìmbete razlete… _Reci mìmgìieri materne,/_Zàpada ce se-asterne,/ Si ploi ce o topesc… Barbati ce nu-i iubesc; Poi prietene perfide/ce linistea-mi ucide, si case de straini_ecouri de haini… Ce-aluneca pe-o scarà,/cu trepte ce-ntr-o doara / ma chinui sa le spal.. Si-apoi un tainic val,/de flori mirositoare Si dulci si tematoare;_Gradina ce-o iubeam_ Iar marul de la geam,,/cu crengile-agitate, de merele stricate/ce cad cu zgomot greu. Iar dupa, _ tatàl meu/ cu vocea lui blajina, si inima meschina…/strivindu-ne auzul… Vad parca troleibuzul/ ce trece iar si iara; Si-‘nfecta mea càmarà… Imi pare ca aud / Latrìnd cu glasul surd,/un cìine din gradina; O ploaie ce suspina/ìncet ìn viata mea...
10 poezii, 0 proze
cristina kudor-bandi
Sincer nu stiu ce sa scriu, sunt o fata de 17 ani din Mures care, dintr-o intamplare, s-a apucat sa scrie poezii. Apoi aceste poezii au fost citite de ale persoane care apoi m-au convins sa le trimit la un concurs... Sunt o persoana normala, imi place sa scriu, sa citesc, sa desenez, sa fotografiez si o multe alte lucruri, lucuri pe care nu le voi spune acum pentru ca as ocupa prea mult spatiu :) eu sunt eu. doar atat. o imagine intr-o oglina, un gand ce zboara spre vremuri mai bune, nestiind ca din departare cineva suspina dupa o atingere.
3 poezii, 0 proze
Carmen-Elena Munteanu
Ma numesc Carmen, dar prietenii imi spun Amy. Sunt dintr-un orasel din N-E tarii, Roman. Momentan sunt studenta in Iasi, la Universitatea "Al. I. Cuza", Facultatea de Litere, Departamentul de Jurnalistica si Stiintele Comunicarii, in anul III. Sunt o fire incapatanata, dar care iubeste adevarul, plimbarile in aer liber sau prin ploaie, linistea. Ador sa citesc si sa scriu. In anii precedenti am facut cateva cursuri de teatru si de pian, dar micul meu oras nu mi-a dat prea multe sanse de a ma lansa. Imi place ceea ce studiez acum si sper ca intr-o zi sa ajung acolo unde mi-am propus... este o promisiune pe care mi-am facut-o, in primul rand, mie... iar pe langa aceasta dorinta, sper ca intr-o zi sa pot tine in maini propria-mi carte... mai multe despre mine puteti descoperi din textele pe care am sa le trimit.
9 poezii, 0 proze
Bogdan Leonescu - Amaretto
înainte de orice, trebuie să îți mărturisesc că bogdan leonescu este un pseudonim. din motive pe care aș prefera, firește, să nu le divulg, ar fi minunat ca numele meu adevărat să nu îți influențeze opinia asupra textelor mele. îți pot spune despre mine că am 29 ani, am terminat o facultate de stat, la bucurești, în 2007 și un masterat la o universitate străină; iar dacă ai crescut în cartierul meu, asta e mare lucru. mă mișc destul de mult prin țară, iubesc literatura nordică și cea americană dar descopăr, de la an la an, că nu voi avea timp, în cele cîteva decenii ce mi-au rămas aici, să citesc nici a zecea parte din cît mi-aș dori. îmi place să spun despre mine că trăiesc din poezie, fiindcă lucrez în departamentul de relații publice al unei companii și nu ratez vreo ocazie de a estetiza interacțiunile cu toate tipurile de public ale organizației ăsteia, care mă plătește suficient cît să tac mîlc cînd șeful nu are dreptate dar ține musai să aibă. urăsc compromisul ăsta de mor și aș...
4 poezii, 0 proze
Nichita Danilov
Nichita Danilov (n. 7 aprilie 1952, Mușenița Climăuți, Suceava) este un poet român, de etnie rus-lipovean. Nichita Danilov s-a născut la data de 7 aprilie 1952 în comuna Mușenița Climăuți (Suceava), într-o familie de etnie ruso-lipoveană. A absolvit cursurile Facultății de Științe Economice și pe cele ale Școlii Postliceale de Arhitectură, ambele din Iași. A lucrat ca economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor ("Convorbiri literare"), redactor șef ("Kitej-Grad"), șef departament cultură ("Monitorul de Iași"), director (Teatrul de copii și tineret "Luceafărul" din Iași), secretar literar (Teatrul Național din Iași), director (Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iași). Debutul său literar a avut loc în anul 1979 în paginile revistei "Dialog". Este prezent în texte literare în aproape toate antologiile din țară și străinătate, poeziile sale au fost traduse și publicate în diverse reviste de gen din S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Franța, Spania, Letonia,...
59 poezii, 0 proze
Dimitrie Bolintineanu
Dimitrie Bolintineanu (n. 1825 Bolintin-Vale - d. 20 august 1872, București) a fost un poet român, om politic, participant la Revoluția de la 1848 și diplomat. Dimitrie Bolintineanu era macedonean aromân de origine, părintele lui, Ienache Cosmad, a venit în țară din Ohrida. În puțini ani ai tatălui său Ienache își făcu în Valahia o situație acceptabilă. Arendaș, mic proprietar, apoi subprefect, cu reședința la Bolintin, sat aproape de București; el nu apucă să-i lase celui de al doilea născut, Dimitrie, o avere care să-l scutească de griji. Orfan de ambii părinți încă din 1831, tânărul a fost crescut de rude mai avute. Se susține de timpuriu, precum Grigore Alexandrescu, I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, prin slujbe funcționărești. În 1841 era copist la Secretariatul de Stat, în 1843 - secretar la departamentul „pricinilor suditești". Printr-un misterios concurs de împrejurări, e ridicat, în 1844, la rangul de pitar. Faptul că publicase în 1842 admirabila poemă "O fată tânără pe patul...
62 poezii, 0 proze
Ion Andreea Elena
Scriu mai mult ca o incercare de a ma cunoaste mai bine, nu am pretentia ca scriu bine, nu am pretentia ca ceea ce scriu este catusi de putin interesant dar scriu cu drag. Candva mi-as fi dorit ca randurile mele sa ajunga departe, undeva sus, pe culmi, acum insa imi este de ajuns ca ele sa fie citite de cei asemeni mie, aceia care inobileaza acest site cu scrierile lor. Reea.
8 poezii, 0 proze
Sven Hassel
Sven Hassel (numele său adevărat Sven Pedersen) s-a născut pe 19 aprilie 1917, la Fredensborg, în Danemarca, într-o familie de oameni simpli, muncitori. La varsta de 14 ani a intrat in marina comerciala ca "baiat de cabina" pana in 1936. In 1937 Hassel s-a mutat in Germania pentru a se inrola ca voluntar in armata. Într-un interviu în 1990,el a spus , "Germania s-a întâmplat să fie mai aproape decât Anglia, m-am dus la un birou de recrutare Wehrmacht-ului pentru a ma înscrie, dar nu a fost la fel de ușor cum am crezut. Numai cetățenii germani puteau sa se inroleze. După șase luni de încearcare, al șaptelea regiment de cavalerie, m-a acceptat în cele din urmă, cu condiția de a deveni cetatean german." Un an mai târziu, el a încercat să scape. "... Am fost pur și simplu epuizat. Nu m-am întors la unitatea mea, după o scurta plecare.Au numit-o dezertare. Am fost transferat la Sonderabteilung, o unitate penală condus de criminali și disidenți." El a servit Regimentul 2 de Cavalerie și mai...
12 poezii, 0 proze
Maria Boldea
sunt calator ce-si duce-n spate acordeonul prafuit si se opreste la un han pentru o cana cu vin. stie ca n-o poate plati si-atunci canta pierdut printre meseni cu gandul dus departe de dorul altor lumi si altor vremi Nascuta in 13 iunie 1970 in Timisoara maria.boldea@yahoo.com
19 poezii, 0 proze
Albert Cătănuș
Beam us up, Scotty! Când aveam șapte ani i-au tras pe roată pe trei țărani la sute de kilometri de locul unde m-am născut: într-un cătun din câmpia Bărăganului, nu departe de orașul Brăila. Am fost al optulea copil în familie, iar pentru că eram slab și mă imbolnăvisem de friguri, dar mai ales pentru că nu voiam să sug la sân, la vârsta de opt luni, tata m-a dus la târg la Brăila iar acolo m-a dat unei cuconițe sterpe care voia un copil pe trei saci de grâu și patru găini. Știu șapte limbi în afară de română: greacă, rusă, turcă, bulgară, franceză, germană și albaneză. Înțeleg cam tot pe atâtea limbi cât cunosc. Pe tatăl și pe mama mea naturală nu i-am mai întâlnit niciodată. Toată familia mea a murit când aveam nouă ani. Unii spun că din cauza unei epidemii de tuberculoză care lovise în acele vremuri Bărăganul, alții spun că acel cătun a fost incediat de arendașul locului, iar alții mi-au spus că într-o noapte un batalion de ruși beți a trecut pe lângă el și fără preaviz soldații au...
196 poezii, 0 proze
ca o depărtare
de Vasile Pin
durerea vine ultima întâi vine cuțitul care are pe partea stângă un semn e din naștere zice sângele care-l spală până la oase - unii mai atei le cunosc de plăsele ei nu știu că și cuțitul are o...
Ca o primăvară fără de sfarsit
de Gabriela Marieta Secu
Mă simt Ca o primăvară Fără de sfarsit, Ca o toamnă Venită prea devreme In vara noastră Dusă Cu probleme Către absurdul Timpului pierdut In orizontul orb Si surd si mut... Te simt Ca pe un infint...
Nu suntem o minoritate. Suntem români și vrem să rămânem români
de Hristu Cândroveanu
- Domnule Candroveanu, este evident ca, în ultima vreme, despre aromâni se vorbeste din ce în ce mai putin. Cand se discuta despre \"românii din vecini\", atat autoritatile, cat si media romanesti...
colaj de poezii fara nici o noima
de Florin Rusu
cuvinte de prins fluturi Nu mai era nimic. Nici albastrul acela de cer pe care-mi odihnisem cu cateva secunde inainte gandul.Visasem o plasa de prins fluturi-o plasa de cuvinte.Fluturii trebuiau sa...
dureri
de Vasile Pin
i-am întins o privire ca un păcat și i-au crescut frunze pe buza secată i-am înnorat o depărtare și s-a oprit alergând ca un păcat am tăiat orizontul cu linia dintre noi și s-a prelins albastră...
[muncim din greu să ne răspândim identitățile]
de Daniel Dăian
ca pe niște aspecte tridimensionale în colțul cel mai bun al pământului de hârtie pentru că suntem construiți sub formatul unor scrisori de dragoste nu avem nevoie de chipuri nici de regret că ne-am...
aproape estival
de Daniela Luminita Teleoaca
pescărușii ăștia care exersează zborul ca o frânghie liberă în fața instanței cerului frică bătrână ascunsă neuitată vie deasupra imaginatelor mări repetă începutul... poticnelile... marile...
Nu știu când,nu știu cum
de Andrei Dumitrescu
Mă uitam de afară înauntru la stele Si apoi mă prăvăleam ca o avalanșă lăsându-se dispre gândurile mele, dintr-o depărtare epidemică de aripi etanșă printre rânduri, căutându-și salvarea...
