"căruța din inima mea" – 20100 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
CZCristian Zeletin
Sunt un experimentalist însă nu și un oportunist. Primul bungee jumping nu m-a oprit să-l fac și pe-al doilea, așa s-a justificat căsătoria mea. Când am sărit prima dată cu parașuta am spus că n-o s-o mai fac niciodată, cu toate acestea am făcut 2 copii. Dacă aș spune prea multe despre cărțile pe care le-am scos lumea ar căuta să mă judece, eticheteze, după editurile care m-au publicat, după recenzii, după lungimea cravatei, după ascuțimea nodului din gât, după cât de lung mi-e părul, chiar și ăla de la subsuoară. Și-ar scufunda privirile adânc în oglinzile Google-ului și atunci vor trimite vânătorul cel iscusit să scoată inima frumoaslor mele creații, deși, slavă Domnului e loc pentru toată lumea. Am terminat la Iași Facultatea de Cibernetică. Am cunoscut destui informaticieni care își iau un aer de superioritate datorită cunoștințelor lor. Informatica e doar o unealtă. Nu te face cu nimic mai presus decât pensionara din Cișmigiu care mânuiește andrelele sau croșetează. Lumea mea...
2 poezii, 0 proze
ASAdriana Marilena Stroilescu
Nu sunt deât un punct în mijlocul universului, o mică parte din natură, un fel de pastel al pământului în care cineva a amestecat printre luturi și catifele griuri dintr-un cer de cenușă cu pulberi din zilele în care te dor ochii de atâta soare. Viața e cel mai frumos lucru ce mi-a fost dăruit de aceea am propriul meu rol de jucat și caut să-l descopăr și să-l umplu cât mai bine cu aptitudinile mele căci vreau să trăiesc în armonie cu mine și cu ceilalți, să-i tratez cu iubire, înțelegere și respect. Stiu că în fiecare om ca și în lemnul unui copac se poate ascunde o vioară Stradivarius, drept pentru care nu-mi voi arunca niciodată visele la gunoi și voi căuta cântecul în acea sonoritate compatibilă cu mine. Mă uit la păsările cerului, "ele nici nu seamănă nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare" iar " crinii de pe câmp nici nu torc, nici nu țes", atunci de ce mi-aș face vreo grijă?!... Foarte important nu e ceea ce avem în buzunare, ci mai ales ceea ce ținem în inimă,...
221 poezii, 0 proze
Petru ROMOSAN
Tatăl: Samoilă Mama: Floarea Căsătoril cu Adina Kenereș (prozatoare) Absolvent al Liceului George COșbuc din Cluj (1976). Angajat în București la o galerie de artă a Fondului Plastic (1981-1988) Debut cu vss. în rev. "Tribuna" (1972) Debut ed. cu vol. vss. "Ochii lui Homer" (1977, Premiul uniunii Scriitorilor RSR). În sept. 1988 reușește să treacă clandestin granița în UNgaria după o tentaivă eșuată în aug. "M-a ajutat Dumnezeu, altfel nu îmi explic de ce ofițerul de grăniceri care a oprit căruța în care eram i-a cerut actele doar călăuzei mele.[...]" Stabilit din 1988 în Franța, la Paris, unde înființeazăp o galerie de artă. Revine în România în 1998 și întemeiază împreună cu soția sa Ed. Compania. Autor al antologiei "Cele mai frumoase 100 de poezii ale limbii române" (București, 2001). "Ochii lui Homer" - CLuj, 1977 "Comedia literaturii" - București, 1980 "Rosa canina" - București, 1982
12 poezii, 0 proze
BDBarbu Ștefănescu Delavrancea
Barbu Ștefănescu Delavrancea (n. 11 aprilie 1858, București; † 29 aprilie 1918, Iași) a fost un scriitor, orator și avocat român, Membru al Academiei Române și primar al Capitalei. Este tatăl pianistei și scriitoarei Cella Delavrancea, precum și al arhitectei Henrieta (Riri) Delavrancea, una dintre primele femei-arhitect din România. S-a născut la 11 aprilie 1858, în mahalaua Delea-Nouă, din bariera Vergului, București, mezinul unei familii modeste. Tatăl, Ștefan „căruță-goală“, pe numele adevărat Ștefan Tudorică Albu, era coborâtor din familia unor ciobani vrânceni, „strămutat în marginea Bucureștilor, în căutarea unei munci mai rodnice“, devenind căruțaș de grâne pe traseul București-Giurgiu și „staroste al cărăușilor din barieră“. Tatăl lui Delavrancea a fost împroprietărit la Sohatu-Ilfov, ca urmare a legii rurale elaborate de Cuza-Vodă și M. Kogălniceanu: „Eu nu pot să uit că sunt copilul țăranului clăcaș împropietărit la '64 ... Străbunii mei se pierd în haosul iobagilor,...
7 poezii, 0 proze
IPIoan Es. Pop
Ioan Es. Pop (n. 27 martie 1958, Vărai, Maramureș) este un poet român. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. Ioan Es. Pop s-a născut la 27 martie 1958, la Vărai, jud. Maramureș. În prezent, este editor-șef la Ziarul de duminică și editor senior al revistei Descoperă. A fost membru al cenaclului literar Universitas condus de Mircea Martin. Volume publicate Ieudul fără ieșire, Ed. Cartea Românească, 1994; Porcec, Ed. Cartea Românească, 1996; Pantelimon 113 bis, Ed. Cartea Românească, 1999; Podul, antologie, Cartea Românească, 2000; Rugăciunea de antracit / The Anthracite Prayer, antologie bilingvă, Ed. Dacia, 2002 Petrecere de pietoni, Ed. Paralela 45,2003; Confort 2 îmbunătățit (împreună cu Lucian Vasilescu), Ed. Publicațiilor pentru Străinătate, 2004; Lumile livide / The Livid Worlds, antologie bilingvă, Ed. Institutul Cultural Român, 2004 Și cei din urmă vor fi cei din urmă, volum bibliofil, 2007; No Exit, antologie, Ed. Corint, 2007; o căruță încărcată cu nimic, (împreună cu...
16 poezii, 0 proze
HBHeinrich Böll
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani după ce de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. Notă biografică: "Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu," mărturisește Heinrich Böll. A inceput să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut in mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii. A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile...
1 poezii, 0 proze
BMBogdan Margareta
Absolventa a facultatilor Filosofie (1995) , Teologie-Litere(Limba Rusa)(1997),Babes-Bolyai.Absolventa a Facultatii de Stiinte Juridice (2014). Master in Științe Penale(2015). Autoare a cartilor: 1."Sfanta Maria Egipteanca sau viata unei prostituate din Alexandria secolului IV"-2004.(roman) 2."In pat cu diavolul"("Înger căzut")- 2006.(proza scurta) 3."Avocatul lui Iisus"-2011.(proza scurta) 4." Monologul iubirii"- 2017, proza 5."Pedepsele corporale"-2017,(drept) 6. "Omorul calificat"-2017,(drept) NANU Țăran basarabean. Colhoznic, mai precis. Muncea în colhoz. Era căruțaș. Avea 2 iepe. Ale colhozului. Le spunea “fetele tatei” și aveau nume de floare. Erau înalte, roșcate, puternice, ca și caii nemțești, se lăuda el. Dimineața, la prânz și seara era cu iepele lui, ba le dădea de mâncare, ba le țesăla, ba le ducea la trap în stânga sau în dreapta, unde avea nevoie colhozul de ele. Parcă țin minte și azi cum stătea nanu în căruță, cu biciușca în mână, mergând prin sat, mândru...
1 poezii, 0 proze
Gheorghe Duță-Micloșanu
La 10aprilie 1930, într-o căsuță simplă din comuna Micloșani, județul Muscel (azi, comuna Malu cu flori, județul Dâmbovița) se năștea, ca al treilea copil, Gheorghe, fiul lui Constantin Duță- Ștefan și al Mariei Duță. Copilăria și primii ani de școală s-au petrecut la Micloșani, într-un decor de basm. Fire sensibilă și talentată, Gheorghe Duță a manifestat de timpuriu o pronunțată înclinație către artă și literatură și sub ochiul atent al învățătorului Victorian Stănescu, a ”editat” la șapirograf, împreună cu alți colegi, o revistă școlară (”Aripioare”), care a fost trimisă prin țară și în capitală. Astfel, la numai 11 ani, micul artist din Micloșani era răsplătit, în urma unui concurs de reviste școlare, cu mențiune pe țară pentru poezie și desen din partea Casei Școalelor. Drumul era astfel, stabilit. Gheorghe Duță a plecat, ca elev de liceu, la Câmpulung-Muscel. A participat la multe concursuri de cultură și literatură și meritele i-au fost recunoscute prin diplome și premii. S-a...
4 poezii, 0 proze
Carunta Elena
Nascuta intr-o familie de oameni respectabili in comuna Smulti, jud. Galati, unde am copilarit dumnezeieste alaturi de sora mea, Lacramioara in familia care mi-a dat atat de multe..., in casa care pentru mine a ramas Raiul. Clasele primare si V-VI, la scoala din comuna, iar cls. VII- VIII, la Sc nr 4 din Tecuci; urmeaza Lic. Ped. C. Negri din Galati, in urma caruia am devenit invatator. Ma intorc in comuna, unde devin invatator implicat in viata scolii, culturala a satului; organizez serbari alaturi de mama mea, educatoare, punem , cu sora mea, piese de teatru in scena cu tinerii din sat, fac parte din grupul vocal al scolii, reprezint comuna in intreceri nationale sportive de amatori la tenis de masa ( premiul cel mai important, locul III, sectiunea 14-19 ani, la Campionatul National de tenis de masa, Oradea, 1977, premiu care aduce tinerilor din comuna o masa de tenis, gratuit. Casatorita in 1981 cu Mihai, ardelean, plec in Ardeal in 1985, cu intreaga familie: sot si doi copii,...
2 poezii, 0 proze
CCarmen
Nascuta din nimic.....pentru nimic...cauta....CEVA
2 poezii, 0 proze
căruța din inima mea
de mircea lacatus
am stat la rând și-am așteptat dragoste nicio palmă de pămant n-am primit și la fiecare descumpănire decupam pentru mine o bucată de cer cu păsări cu tot o băteam în cuie pe coastele inimii făcandu-i...
frăția inimii
de FLOARE PETROV
inima mea e ca un trunchi de fag îmi face vara sanie și iarna căruță din munții apusenilor mă trag codrul mă doinește cu glas de stăncuță. stejarii și brazii îmi sunt frați ideali le ascult freamătul...
ştiu
de Dumitru Sava
că ai plecat din inima mea n-am băut nimic dar uite cum mă - împleticesc doctoriţa aia nebună zicea ceva despre anemie lipsă de fier bine că măcar n-o să mai ruginesc spunea că prea mi-a scăzut...
Ecouri de mandolină (9) - Pedeapsa
de Viorel Darie
Ecouri de mandolină (9) - Pedeapsa Antony căzuse în necaz, fără ca în conștiința sa să aibă un pic de remușcare. Știuse el bine cum suna regulamentul garnizoanei, dar imboldul inimii era mai puternic...
Ecourile mandolinei (9)
de Darie Viorel
Pedeapsa Antony căzuse în necaz, fără ca în conștiința sa să aibă un pic de remușcare. Știuse el bine cum suna regulamentul garnizoanei, dar imboldul inimii era mai puternic decât orice interdicție...
Maimuțoiul din cușcă
de Ender
Pe drumul care leagă un infinit de altul Tot trece de o vreme o ceată de țigani. Se opresc ici și colo să-și exerseze saltul- Circari nomazi prin viața, fac slalom printre ani. În cea mai mică cușcă...
Viața mea zbuciumată și adevărată, de Dumitru Caragiu (1904-1983) (XII)
de florin caragiu
În anii aceia tulburi aveam într-o comună pământ semănat cu secară și m-am dus cu fratele meu Nicolae să încărcăm saci de grâu într-o căruță. Pe când eram noi gata să plecăm, ies bulgarii pe drum să...
Tremura-n mine iubirea
de mircea trifu
Totul e gata să fugim din lumea întristată, În nori am ascuns totul, în noaptea adorată, Căruța argintată, cu două fulgere în hamuri, Să ne-aruncăm tristele și negrele flamuri În mare, pe cer, pe...
10
de florian stoian -silișteanu
te iubesc ca pe un indicator rutier unul galben european pe care scrie Belgrad la dreapta îmi deschid magazin de gogoși după un model luat din Reghin azi pe la prânz când din lipsă de spațiu prin...
Mai dă-i dracului de cai
de Albert Cătănuș
Judy Garland se mărită Când am primit invitația era foarte târziu Fumam pe balcon Mirosea urât De la fabrica de bere din cartier Zaragozana cred că se numește Mi-am adus aminte că am văzut caii ăia...