"când tac" – 20733 rezultate
0.01 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
dana julei
Când îngerii tac și lumea se stinge în vid,timpul te poartă pe căi neștiute spre a te descoperi ...
47 poezii, 0 proze
Marilena Rodica Chiretu
Marilena Rodica Chiretu www.pitestiromania.ro S-a nascut si locuieste in Pitesti. Este laureata in Limbi Romanice, sectia italiana-romana, a Universitatii Bucuresti. Are o o vechime in predarea limbilor moderne si activitati UNICEF de 35 de ani. A scris și a publicat, la Editura „Paralela 45”, din Pitești, următoarele cărți: -Texte si comentarii pentru bacalaureat si admiterea in facultate, 1995- o culegere de texte literare comentate de autoare. -Prezentul amintirilor, ediție bilingvă de articole și eseuri-1999. -Vremea macilor rosii, mic roman bilingv autobiografic,1999. -Cand timpul tace, fantomele vorbesc- Dracula, legenda si istorie- ediție in cinci limbi de promovare corectă a imaginii marelui voievod-2000. -Notiuni de cultura si civilizatie italiana pentru liceu, texte prelucrate din manualele școlare de liceu, exerciții etc.-2001. -Primavara poeziei italiene-traduceri de poezii pentru copii din limba italiana in limba romana. -Gramatica italiană pentru toți, trei ediții....
32 poezii, 0 proze
lupu ionut catalin
Supravietuitor. Am publicat texte în revistele: Dincoace de pod, Observator Cultural, Opinia, Gazeta SF, Fantastica, Helion Online, Galileo Online. Apărut în volum de versuri cu: Adolescent de-a gata (2007); Antologia Romeo și Julieta la Mizil (2012, 2013), Când omul descoperă tăcerea și focul (2013), Antologia Conexiuni (2014). Premii: Mențiune la Festivalul Internațional de Poezie Romeo și Julieta la Mizil (2012,2013), Premiul III la Concursul național de proză scurtă Helion (2014). Contact: E-mail: catalin.lupu@gmx.us http://lupucatalin.wordpress.com/
123 poezii, 0 proze
spiru anca
Atunci cand apare inspiratia/Si restul e tacere/Se opreste pana si respiratia/Sub a lui dulce mangaiere.
1 poezii, 0 proze
Rogozea Isabela
Si cand te gandesti ca in orice moment totul poate sa piara..... In singuratatea noastra universala,nascuti accidental dintr-un pamant tacut,traind la voia intamplarii,ne inhamam la trairi peste limita supravietuirii iar strigatele noastre au ecou indepartat, se lovesc de galaxii si apoi pier epuizate in neant.Cine poate definii dreptatea in cazul de fata? Am luptat secole intregi pentru ea si inca mai luptam...insa firea ramane aceeasi:nedreapta si fara mila.
1 poezii, 0 proze
Florin Gherendi
Nu mai stiu cand am inceput sa scriu. La inceput pentru mine. Eram copil. Participam la un cenaclu, in oraselul de provincie in care m-am nascut, Tarnaveni. Apoi am inceput cu-adevarat sa scriu. Pentru mine. Pentru cativa prieteni care citeau. Am scris si 3 romane, 2 din ele SF...poate ca intr-o zi o sa le dau forma potrivita...eram inca un copil, nu? Si apoi a venit facultatea de fizica. Am participat la cateva spectacole. "Cantarea Romaniei", se spunea atunci. Am publicat cateva poezii in "Viata studenteasca"... Si apoi tacere... Am mai avut cateva rare incercari, terminate inainte de a incepe. Pana acum cativa ani. Am regasit cateva lucruri scrise de mine cu mult timp in urma, cele 3 romane, cateva poezii, si un declic s-a produs. Ce-ar fi sa incerc din nou?! Acum trec mult mai rar pe aici, de cand am regasit o pasiune mai veche, pianul...
14 poezii, 0 proze
Claudia Eu
Sunt vie atunci când scriu poezie, Când mă-nfioară primul vers Cerându-mi să-i dau glas și sens. În rest sunt eu … mai mereu, Aceeași, neschimbată,eu, Cum mă știți … Necunoscuta x cam incomodă Banală în ecuația esențială, Paradoxal de importantă câteodată. Mă rătăcesc din când în când Prin noaptea îndoielii Mă dor tăcerile, Dar pot să râd, în fiecare zi, Vreau încă un miracol pe pamânt Și cred în strălucirea stelei mele.
16 poezii, 0 proze
Stăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
Cristian Neagu
Cristian Neagu s-a născut la 19 septembrie 1959 în București. Părinții săi se despart când acesta abia împlinise frageda vârstă de cinci ani. Își urmează instinctiv tatăl, (Neagu Gh.) iar destinul îi atribuie o coplărie dură. În anii de școală își găsește refugiul în cititul cărților, având "fișă permanentă" la biblioteca de cartier. Scrie primele poezii la vârsta de 12 ani, apoi cu ajutorul profesoarei de limbă și literatură română Stănescu Elena (de la șc. gen. nr 131 București) publică în revista "Cutezătorii." Este selectat pentru "Tinere condeie" dar și în pagina elevului din revista "Amfiteatru" (Tudor Opriș) În 1974 versurile sale sunt apreciate de Adrian Păunescu, moment în care Maestrul îi devine mentor, și la îndemnul domniei-sale, Cristian Neagu studiază estetica și critica literară semnate de nume celebre. Mai bine de opt ani, sub statutul de autodidact, conspectează și crează în epicul tăcerii izolându-se de lume, daruindu-se cititului, formându-și un univers de...
210 poezii, 0 proze
Ene Stefan
Optimistul: –Eu știu că ești sătul de mine, Aceeași voce prea subțire, Ce scârțâie pe scăriță Pană sus la muzicuță... Da` n-am ce să fac, NU tac, că-s pui de dac, și pac, plac! Și mâine, când n-oi mai vrea să vorbesc, Parcă-n inimă-ți clipesc... Neutrul: –Da! Eu, pe el, îl vreau! Să-mi cânte l-aspirator, Mor! de plâns, când ia ficatul, Și spală de noroi păcatul... Optimistul: –Ca’așa-i în poker, sa iei asu’, la-nceput Ca dup-aia să spui: „Mut!”... E și-un final de catapult. Neutrul(menținând sinfonia aprobării): –De când așa ceva am vrut! Pesimistul: –Da` nu-i bine, că numai ține: Același om, cu alta poantă, Aceeași inimă curată, Același sictir valabil, Și-altă-ntorsătură de scalpabil! Resemnatul: –Nu-i la fel, să vorbești cu-n pix și-o hârtie Vreo două ore la beție... Furiosul: –Nu!... Stop! Mai taci odată! Că nu poti vorbi de lumea toată... Și filosofia ta-i cam’lată! Și se zbate, adormită, Și-a ta găină-i coc-codăcită! Paranoicul: -Da! așa e, că-i o glumă Și-o glumă va ramâne,...
7 poezii, 0 proze
când tac
de Victoria Danis
când tac strâng între pleoape perdele de lacrimi -dantelării transparente în ferestrele ochilor, bine ascunse- când tac în culori nevorbite îmi agăț sentimentele potrivindu-le intensitatea -să se...
Când taci prea mult te prefaci în stană de piatră
de Ruxandra Magdalena Manea
Soarele e o dungă în ochi care taie. Ușa cancelariei stă pe perete. E legată de coaste cu inele de fier. Inelele scârțâie. În inelele ei strălucește stingherită tăcerea sălii profesorale, așa cum nu...
când tăcerile dor
de colar gabriela
atât de ireala e această ninsoare de gânduri incât îmi pare că fiecare privire e un fluture transparent ascuns printre candele numai zborul spre tine geme atunci când între două clipiri rămâne...
Când taci
de Remus Cretan
Când taci, pietrele mă vor striga, Iar eu voi uita să mai clipesc, Voi lua totul ca pe un dar ceresc Și din suflet nu te-oi lepăda. Când taci, pădurea mă va trezi, Și voi tăia ore banale, Voi fi...
Când taci
de Remus Cretan
Când taci, Pietrele mă vor striga, Iar eu voi uita să mai clipesc, Voi dori totul, în mod firesc, Și din suflet nu te-oi lepăda. Când taci, Pădurea mă va trezi, Voi tăia în ore banale, Voi fi ploaia...
Cand tace vioara
de Ramona Rusenescu
Cu rochia udă stau ghemuită-n buzunarul tău. Cu copci puse la vise, atunci, la \"urgență\". Mă lăsasem dusă de val, ar fi spus. Nu era decât un bal de absolvire al celei mai ciudate școli de dans....
Când tăcerea...
de Elisabeta Gîlcescu
Când tăcerea te face complice, Curaju-ți lipsește din minte. Mai bine tăcut pe vecie, Că-i aur și-acolo sub glie. Mai bine-n pământ putrezească, Tăcerea cea moartă și lașă. Că unii o au chiar din...
Când tăcerile ne dor. Ce vedem prin absurd
de razvan rachieriu
Când tăcerile ne dor ne defulăm și ne abandonăm resentimentelor calomniind fericirea pe motiv că nu ne aparține Un corb scormone în noi în căutarea fructelor suculente prinde în gheare emoțiile...
Când tăcerea respiră
de Erika Eugenia Keller
când tăcerea respiră, se nasc fluvii invizibile ce străbat oasele noastre apele lor poartă amintirile ca peștii de sticlă gata să se frângă viața nu e drum, ci o pădure în care fiecare copac își...
