"când plecările se întorc în noi" – 20733 rezultate
0.04 secundeMeilisearchcritica-singura
"mă-nclin la traista-nflorată și goală a bunicii și la cățelul meu vechi fac o eschivă și tac când lovesc." – Cosmin Perța
de Raul Huluban
MCMihaela Claudia Condrat
Din ce-am scris, o definitie: lucrurile se întâmplă pentru a se simplifica întâmplându-se viața nu are decât două încăperi printr-una trece ziua prin alta noaptea printre din când în când un cal bătrân un cartof e mai mult decât suficient dar o fântână blestemată mai puțin locul devine rău și trebuie schimbat o imagine poate urma unei zile pământul a-ngropat cerul soarele pesemne locuiește altundeva ca vorbirea oamenilor acestea două au ceva în comun de exemplu te pot orbi suferința însă e mereu trează ca lumina lămpii care se micșorează viața durează la fel pretutindeni șase zile a șaptea e pentru plecări și întoarceri toate se pot îngrămădi într-un cufăr zise calul torinez și se duse puțin să înnebunească ...
9 poezii, 0 proze
RBRaul Dorin Vasile But
Părintele Raul Dorin Vasile But s-a născut în localitatea Mireșu-Mare, jud. Maramureș, fiul lui Gheorghe, inginer minier și al Clarei, contabilă, primul din cei doi copii ai familiei. Copilăria și-o petrece în satul Cheud, jud. Sălaj, unde, sub grija bunicilor din partea mamei, experimentează prima întâlnire cu Dumnezeu, în rugăciunile fierbinți rostite șoptit la căpătâiul său de „mămuca”, femeie simplă, dar credincioasă, harnică și bună, cea care îl va și îndruma, mai târziu, spre slujirea Celui Sfânt. La Cheud, de mic, părintele va scrie, „inspirat de o carte de rugăciuni” primele sale versuri, și îi va promite lui Dumnezeu că-i va sluji! Ruperea de acel tărâm minunat al unei copilării fericite, în apropiere de Dumnezeu, se produce inevitabil cu puțin timp înainte de începerea primului an de școală (1985), când, la plecare, copilul Raul avea deja dorința de a împlini chemarea făcută de Dumnezeu și sporită de dragostea bunicilor, aceea de a fi preot. Orașul Baia Sprie devine un nou...
22 poezii, 0 proze
IBIleana Popescu Bâldea
Născută undeva, în urmă, la o dată imprecisă, în mai multe locuri deodată... Absolventă a Facultății de Medicină. Poezii și eseuri scrise în diverse reviste ale vremii. Cărți publicate: "Și totuși...happy-end" - roman, "Tu nu știi cum plâng fluturii" - poeme. Membră a Societății Medicilor Scriitori și Publiciști din România Mă-ntreabă lumea câte zile am. Plec capul. Regret că sunt mai mare. Dar port în suflet tot ce mi-e mai drag- copilăria mea zâmbind din buzunare. Mă-ntreabă lumea pentru ce-s aici. Ridic din umeri, parc-aș fi năucă. Și-mi amintesc, oftând, că nu mai pot trăi în mine doar cu o nălucă… Mă-ntreabă lumea de ce așa târziu îmi cânt “ păgân” aducerile-aminte. Acum am timp. În mine. Pentru gând. Acum mi-e slobodă iubirea din cuvinte. Mă-ntreabă lumea câte zile am. Ridic din toamnă, parcă, a plecare…. Îndrept timid o marți… către o joi… și las un vis de dor în fiecare!
405 poezii, 0 proze
Aurel Vladu
Cand vei ajunge sa cunosti incearca sa nu uiti
17 poezii, 0 proze
GKGavril Kostachis
Cand la Cenaclu fost-am prima data In miez de noapte argintie Visam sa intalnesc o fata Dar m-am indragostit de Poezie!
96 poezii, 0 proze
AVandrada vissarion
cand eram foarte mica,imi doream zborul pana la granita durerii.acum visez cu ochii deschisi la anihilarea suferintei in gin si la mersul pe ape,atribute ale ingeriadelor din noi... altfel,om absolut normal,absolventa de limbi straine(franceza-engleza),locuitor al unui oras stravechi,pur muntenesc,pasionata de literatura sud-americana,engleza si romana.
9 poezii, 0 proze
BBbebe bocica
Cand realizezi că nu esti pe drumul cel bun? Atunci când orice ai face, faci cu mari sacrificii!
61 poezii, 0 proze
Sur Daniel
Cand am sa am!
8 poezii, 0 proze
Mariana Roman
Cand ma uit la cer, ma gandesc ca de acolo vin; cand ma uit la pasari, ma gandesc la zborul meu de odinioara; cand calc pamantul, ma gandesc ca sunt tot ceea ce este el si voi fi atata vreme cat va fi si el. Aceasta este biografia mea!
12 poezii, 0 proze
ADAnatol Dănilă
când am deschis ochii m-am trezit în acest trup pe care-l vezi și vinovat de felul lui eram cum vinovat e timpul că e sferic... http://penultimuldac.blogspot.com/
85 poezii, 0 proze
când plecările se întorc în noi
de Gabriel Nicolae Mihăilă
serile sunt apăsătoare un pat rece ca o piatră de mormânt îl strângi în brațe, în colț de cameră liniștea mă întruchipează te mângâi, îți intru în carne și adorm acolo popas într-un iglu la capăt de...
Fragmente din Gara de Nord
de Marta Cremeny
Nu vă voi spune nimic nou. Am plecat într-un voyage de emoții, în căutare de mine. Sau de tine. Nici nu mai știu de ce am plecat. Mă întorc doar cu câteva regrete recunoscute. Nu am putut încheia un...
De la noi, la Teleorman
de Florentina-Loredana Dalian
Florina Isache, poetă și membră a Asociației Culturale „Mileniul 3” din Roșiorii de Vede, mi-a lansat o provocare în octombrie anul trecut, la Festivalul de literatură „Agatha Grigorescu Bacovia” de...
Numai cu gândul te ating
de Maria Prochipiuc
nu vreau să te văd în noaptea asta așteptând scâncetul unei nașteri doar basmele se pot revărsa asupra coplăriei la ceasul ce bate noaptea jumătate e o poveste într-o lume reală cu mânecile suflecate...
silent dance
de emilian valeriu pal
nu s-a întâmplat nimic dormi liniștită mai ai două ore de somn știu că ai auzit un foșnet îmi pare rău am fost cam stupid nu știu ce mi-a venit să trec vârful degetelor peste umerii tăi mi-am...
Batîr Adina – jucând șotron cu primăvara
de Maria Prochipiuc
Daniela Luca tu talmaci neostoit al curtii regale nici poemele nu te mai dezbraca de ingeri nici visele nu iti mai sunt margele de-opal nici sorii nu iti mai sunt cercei la ureche tu talmaci al...
Plimbari
de Ghe. C-tin Orghici
O frunză din copacul timpului am vrut să rup, dar nu am ajuns, sunt prea mic, nu mă pot măsura cu infinitul. Chiar de ajungeam, nu sunt sigur că aș fi rupt-o, poate trăgeam de ea să aplec creanga ce...
La cules de rodii în cartierul Rahova 11
de Anni- Lorei Mainka
11/partea 2 Mihăiță și cu mine făceam acolo la marginea bălții planuri pentru când ne facem mari. Visam cu mâinile sub cap și fața toată spre tot cerul: visam să facem din balta noastră o mare cu...
Câteodată, când plouă
de Florina Daniela Florea
câteodată, când plouă mi-amintesc de parcul pe care voiai să-l cumperi doar pentru noi să poți fi tu însuți fără hainele celor o sută de trecători dinaintea ta pe fiecare bancă s-ar fi scris atunci...