"bucurie mare" – 20064 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DRDragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
LALouis Aragon
Louis Aragon (n. 3 octombrie 1897, Paris - d. 24 decembrie 1982, Paris) a fost pseudonimul literar al lui Louis-Marie Andrieux, poet și scriitor francez. Influențat de Charles Dickens, contele de Lautréamont, Lev Tolstoi, Maxim Gorki, este unul din reprezentanții realismului. Împreună cu André Breton și Paul Éluard fomează în 1924 suprarealismul. După absolvirea liceului Carnot, studiază medicina la Sorbona, unde îl cunoaște pe André Breton. În 1917, se înrolează și participă la Primul Război Mondial, lucrând la un spital militar. Aici îl cunoaște pe Guillaume Apollinaire, devenind prieteni apropiați. În 1927 aderă la mișcarea comunistă. În 1928 o cunoaște pe Elsa Triolet, scriitoare și participantă la Rezistența franceză, cu care se căsătorește în 1939. Poezie 1942: "C"; 1943: Muzeul Grévin ("Le Musée Grévin"); 1919: Foc de bucurie ("Feu de joie"); 1926: Mișcarea perpetuă ("Le Mouvement perpétuel"); 1929: Marea bucurie ("La Grande Gaîté"); 1930 - 1931: Acuzatul-acuzator ("Persécuté...
16 poezii, 0 proze
LLLenuș Lungu
Ocazia de a oferi câteva versuri celor ce chiar le doresc, o consider pentru mine un mare dar, un semn că uneori se deschid și porțile inimilor la care nu am bătut niciodată, că mereu și întotdeauna apare o scânteie, o rază de soare fermecată care să-mi umple mie, ca tuturor pământenilor, sufletul de bucurie și emoție.”Sunt eu, așa cum sunt. Cu calități și cu defecte. Cu gânduri bune și cu inspirații noi. Și sper ca sufletul să mi se deschidă spre tot ce este frumos în jurul meu!O picătură din ploaia gândurilor mele, o rază de soare din sufletul meu, Și cu parfumul inspirației mele, să-ți rămân în amintire....EU
34 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
Pustiu de tine Graunte de lumina,lacrimile tale Sint risipite lumii la picioare Si se prefac ganganii sau petale Ce-mi curg pe umeri si spinare N-a fost noroc nici bucurie multa In sarutarile tarzii ce mi le-ai dat Iar inima,din despartire,smulta In zvarcolire de-ntuneric s-a-necat. Prin umeri si prin crengi incepe primavara Cu balbaieli,in ametiri solare,- Acelas vierme mersul si-l strecoara. Din rana unui dor,spre mare. Pe malul apei,cainii imi petrec Bratul pustiu de tine,la inec.
0 poezii, 0 proze
MGManolescu Gabriel
Eu sunt ceea ce sunt.O strofa dintr-o poezie.O lacrima de tristete si bucurie.Sunt aici dar sufletul meu traieste printre stele.Visele mele sunt ale sufletului meu.Corpul doar le intretine.Gandurile mele sunt mostenirea trecutului si al educatiei mele.Tot ce am strans pana acum e tot ce am mostenit de la strabunii mei.de la bunici si parinti.Sunt o apa care curge din munte si s-a varsat in Olt iar din Olt a urcat pe dealuri prin paduri spere un loc mirific unde eu mi-am trait copilaria cu bune si rele cu jicniri de la oameni si cu zambete de la ei cu multa ,multa suferinta a mamei mele...si a tatalui meu.Din toate acestea sunt eu Un ghem de pamant plin de viata...iar mai tarziu ma voi cobora in pamant iar dim mine se va hrani un liliac cu flori albastre.Sufletul meu se va ridica din nou la stele iar eu voi citi din cand in cand din zambetele voastre cuvintele din versurile mele.
7 poezii, 0 proze
AAAlexandru Adrian Ardelean
Iată-mă. Colindând meleaguri blânde ori de-a dreptul vrăjmașe, pendulând între frumuseți mărunte și mizerii de necuprins, mă deprinsesem să potrivesc în gând cuvinte măiestre, cuvinte a căror vrajă, fără nici o îndoială, ar fi subjugat până și pe cel mai pretențios cititor. Le întorceam pe toate părțile, căutând armonia și-o muzică numai de mine auzită, le înnobilam cu freamătul cel mai de taină al simțirii mele, chipurile, pentru când voi ajunge la masa de scris, să le aștern dintr-o răsuflare. Adevăruri unanim acceptate se oglindeau, iată, limpezi și de neclintit, în cugetul meu. Nu am nici o îndoială, nu este om care să nu fi trăit acest sentiment, această bucurie arareori împărtășită. Mai întotdeauna se ivea însă ceva neprevăzut, o cunoștință pusă pe bârfe, un detaliu aproape neînsemnat și-n clipa aceea fugară vraja se risipea, cuvintele se destrămau din îmbrățișarea suavă. Uitarea își râdea atunci de mine, amintirea zăbovea haotic împrejurul unei taine ce n-avea să se mai...
3 poezii, 0 proze
Ațo Șopov
Ațo Șipov s-a născut la Stip în 1923. Face studii superioare la Facultatea de litere din Skopje, devine membru al Academiei macedonene, președinte al Asociației scriitorilor iugoslavi, președintele Asociației traducătorilor, președinte al Comisiei pentru relații culturale cu străinătatea, ambasador al Iugoslaviei în Senegal. În 1940 i se tipărește prima carte de poezii intitulată „Hanuri”. A mai publicat următoarele volume de versuri : Poeme, Drumurile tinereții, Cu mâinile noastre, Versuri despre durere și bucurie, Scufundat în tăcere, Cântece, Neant, Nașterea cuvântului, Spectatorii de duminică, Poem pentru femeia neagră. A tradus în macedoneană din Shakespeare, Rostand, Corneille, Leopold Sedar Senghor. Ațo Șopov este unul dintre poeții cei mai reprezentativi ai liricii macedonene, poezia sa stând sub semnul interogației permanente, descifrării și înțelegerii existenței, setei de a ști și de a putea imagina idealul.
3 poezii, 0 proze
VSVali Slavu
Locul �i data na�terii: Petro�ani, 11 mai 1970 Domiciliul: Aninoasa, jude�ul Hunedoara Studii: � Liceul Pedagogic Deva � Universitatea Petro�ani � Universitatea Wales Bucure�ti Ultima specializare: economist Profesia: profesor pentru �nv���m�ntul primar Locul de munc�: �coala Gimnazial� Nr. 4 Vulcan Marea mea pasiune este rebusul. Aceast� pasiune s-a concretizat �n realizarea a dou� lucr�ri: � "Eficien�a utiliz�rii problemelor de enigmistic� �n procesul instructiv-educativ, la clasele I-IV" (lucrare pentru ob�inerea gradului didactic I) � "Enigmistica oglindit� �n literatura rom�n�" (lucrare de diplom�) Premiul I la Festivalul Interjude�ean de Crea�ie Rebusist� - Craiova, 1998 (Sec�iunea "Criptografie") Premiul I la Simpozionul Na�ional Studen�esc �Student, �tiin��, societate�, edi�ia a III-a Tot o pasiune a fost, o vreme, participarea �n direct la concursuri TV, de cultur� general�:...
335 poezii, 0 proze
ȘPȘtefania Pușcalãu
născută într-un decembrie cu zăpezi polare – 9 decembrie 1984, Onești licențiată în Științe Economice Activitate poetică: - autorul volumului de versuri "“măr copt de iubire"”, Ed. karta.ro, Onești, 2013 - autor cuprins în șapte antologii de versuri: “Iubire, lumină, poezie” Ed. Lumen, Iași, 2003 "Zalmoxes gratia, ab Romania condita” Editura 3D, Drobeta-Tr. Severin 2007 “Izvoarele vieții” Ed. Lidana, Suceava 2009 “Arta de a fi” Ed. Anamarol, București 2009 “Universul bucuriei” Ed.Lidana, Suceava 2009 * diplomă de excelență pentru creațiile din volumul antologic “Universul bucuriei” “Spre tine, Doamne!” Ed. karta.ro, Onești 2013 “Suflet românesc” Editura Maiastra, Târgu Jiu 2013 - apariții în: “Cafeneaua literară”, “Poștașul” , “Literaria”, “Constelații diamantine”, “Impact cultural”, Revista “Singur”, “Regatul cuvântului” , “Expresia ideii”, “Revista Bucovina, Plumb, ziarul Ora25 Onești, Onești...
175 poezii, 0 proze
FFForough Farrokhzad
Sfidând autoritățile religioase și marii conservatori, Farrokhzad a exprimat cu fermitate senzațiile și sentimentele situației feminine din societatea iraniană a anilor '50-'60 contribuind în mod decisiv la renovarea literaturii persane din 1900. Rolul femeii în căsătoria convențională, libertatea propriuzisă în calitate de mamă și femeie liberă, raportul conflictual al femeilor de a nu se putea bucura de propriul corp în libertate i-au dat o forță majoră de a lupta dar și împiedicat bucuria unei vieți normale. A murit pe 13 februarie 1967 în urma unui accident auto în timp ce se întorcea acasă după vizita mamei sale. Engleză Forugh Farrokhzād (January 5, 1935 — February 13, 1967) was an Iranian poetess and film director. Forugh Farrokhzad is arguably Iran's most significant female poet of the twentieth century. She was a brilliant modernist poet and an iconoclast. Forugh (also spelled as Forough) was born in Tehran to career military officer Colonel Mohammad Bagher Farrokhzad...
3 poezii, 0 proze
bucurie mare
de Giluc Sofroneciu
mi s-a mărit pieptul de nu mă mai încape maieul. țopăi în neștire și cu greu îmi trag izmenele. râd, râd, sunt vesel nevoie mare, sunt vesel eu, plebeul, c-o să îți mângâi genele, c-o să te-azvârl în...
Catre romanii cu inima mare
de Valeriu Cercel
Motto: Astăzi seară avem, bucurie mare Si patru copii punem iar la masă, Dar o întrebare ce încă mă doare: -Când îi vom aduce pe români acasă? Dumitru Florin Constantin Acest catren circulă acum,...
Placintele
de Ioan Ghip
Plăcintele Bucurie mare pe \"Arsuri\".Nevasta lui Florea i-a născut un fiu și la asemenea evenimente nu se face să nu-ți cinstești vecinii ce vin să te felicite. Așa că au venit vecinii mai ales...
Se crezu si el biet omul, ca da mladite ca pomul
de valeria tamas
Cand se trezi fu bucurie mare Vazu in pat sase picioare Si toata ziua fu cu fite, Crezand ca-i cresc si lui mladite.
Lui Andrei
de nonciu dragos
e ziua lui e bucurie mare acuma simt ce n-am simțit odată cărări și-izvoare cu apa cea curată ce-ar trebui să-nvie un suflet minunat ce-mi e deschis în palma-mi caldă e ziua lui e bucurie mare
Calul vîndut și diamantul cumpărat
de Grigore Alexandrescu
Plin de bucurie mare, Oarecine îmi spunea C-a vândut din întâmplare Și cu un preț de mirare Un cal prost ce el avea: “Căci bietul cumpărător, Zicea el, s-a înșelat Și puțin cunoscător Orice i-am...
Chemare
de Dumitriu Florin-Constantin
Astăzi seară avem, bucurie mare, Și patru copii punem iar la masă, Dar o întrebare ce încă mă doare: -Cînd îi vom aduce pe români acasă?
Iarna la schii!
de Jeflea Norma,Diana
Iarna la schii! Bucurie mare, iarna vine. Și vom schia ca doi nebunii, La munte de regulă , Să fim singurii și fără de slugii. Un munte mare în serpentine , O să schiem cu asalt la vale, Acolo ne va...
Pescăriței Lory Cristea
de Ion Diviza
Venind la râu cu undițarii, Ce bucurie mare-n crapi: În loc de pești, ajung pescarii În plasa ei... de la ciorapi.
Baia (sau O eternitate iterativă)
de Leonid Dimov
— Vezi clădirea cea mare? Nu aia! — O văd. — Ei bine, acolo e Baia. — E departe foc! — Ba nu-i departe deloc: O iei pe strada cu paltini cojiți Unde vă tot copilăriți, Iar cea dintâi uliță ce-o taie...