"brațul meu îngenunchiază" – 8490 rezultate
0.01 secundeMeilisearchLia Dumitriu
Dacă ei nu s-ar fi iubit o vreme, nici n-aș fi fost. Dar sunt. Port pe brațul stâng ‚urmele’ copilăriei, acoperite cu brățări de argint. Sa fie... vreo 16. De brățări zic. Urme?... Cine mai are vreme a număra! Și de ce! Ce mai port? Tăceri, liniști, așteptări și o pasăre ce țipă uneori.
50 poezii, 0 proze
ion cranguleanu
Pustiu de tine Graunte de lumina,lacrimile tale Sint risipite lumii la picioare Si se prefac ganganii sau petale Ce-mi curg pe umeri si spinare N-a fost noroc nici bucurie multa In sarutarile tarzii ce mi le-ai dat Iar inima,din despartire,smulta In zvarcolire de-ntuneric s-a-necat. Prin umeri si prin crengi incepe primavara Cu balbaieli,in ametiri solare,- Acelas vierme mersul si-l strecoara. Din rana unui dor,spre mare. Pe malul apei,cainii imi petrec Bratul pustiu de tine,la inec.
0 poezii, 0 proze
Gheorghe Brăescu
Gheorghe Brăescu (n. 29 ianuarie 1871, Iași - m. 15 martie 1949, București) este un prozator și un comediograf român. Fiul lui Alexandru Brăescu și al Mariei. Este printre puținii militari din România care pe lângă arme s-au ocupat și de literatură. A avut o tinerețe aventuroasă, a fugit de acasă pentru a se înrola în Legiunea franceză, unde a luptat sub contract timp de doi ani. La întoarcere a urmat Academia militară, a ajuns maior și inspector al vieții culturale din armată și a început să scrie literatură. În timpul primului război mondial a luat parte la campania din Transilvania, în 1916, și este rănit și i se amputează brațul drept. Este arestat și închis în lagărele germane din Stralund, Breseen și Neise, apoi este eliberat, revine în țară unde este trecut în rezervă cu gradul de general, în 1918. În volumele sale de schițe și nuvele Vine doamna și domnul general (retras din librării din cauza greșelilor de tipar), Doi vulpoi, Maiorul Boțan, Schițe vesele a surprins cu umor și...
1 poezii, 0 proze
Flavia Teoc
Flavia Teoc – n. 13 mai 1971, Cluj-Napoca Poetă, publicistă. Facultatea de Filosofie a UBB Cluj. Masterat în Filosofia Culturii. Debut absolut cu poezie în Steaua (1989). Volume: Înzeire, versuri, 1992; 1997; Semn către cetate, versuri, 1994; Din casa lui Faust, versuri, 1998; Trestie și plumb, interviuri, 2001; Brațul pierdut, versuri, 2001; Din capitala provinciei, interviuri, 2002; Cronograf, versuri-antologie, 2004, The Dice, proză, Norcross-USA, 2005; Povestea lui Theodor, La storia di Teodoro (volum bilingv), 2006. A publicat in revistele „Steaua”, „Tribuna”, „Poesis”, „Familia”, „Observator cultural”, „Transylvanian Review”, etc. Prezentă în dicționare și antologii de poezie. Membră a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Cluj.
8 poezii, 0 proze
Ionita Roxana Georgiana
Fiintele inaripate incepura sa se desprinda incet din acea draperie miscatoare, incaperea se umplu de fluturi, iar atmosfera era incarcata de batai de aripi. Maria care statea ingenuncheata in acea camera se trezi inconjurata de acele fiinte miscatoare. Totul in jurul ei era intr-o forfota continua. Biroul era invadat de fluturi. Parul ii era plin de aripi de fluturi ce aveau sa ii creeze o criza Mariei. Isi privi umarul si bratul. Fluturii misunau pe hainele ei, erau agitati, o innebuneau.
2 poezii, 0 proze
Bratu Ioana
6 poezii, 0 proze
Bratu Dana-Mihaela
4 poezii, 0 proze
Bratu Mihai
Pasionat oarecum de literatura...
2 poezii, 0 proze
Bratu Ana Larisa
In maniera specifica lui Carl Gustav Jung, consider ca viata mea este o poveste a realizarii de sine a inconstientului. Am trait inca de cand imi aduc aminte de mine insami, o viata interioara cu intrebari autoadresate si cu raspunsuri, de cele mai multe ori neasteptate. Sunt un om care scrie din nevoia de a intelege aceasta lume de procese interioare si de a reusi de a reusi sa le reflecte in exterior. Incerc in mod constant sa-mi inteleg scopul in lume, iar nevoia de a scrie este o parte importanta a acestui scop. Am avut o lunga perioada in care am renuntat la scris, lucru care m-a ajutat sa ma inteleg, dar care m-a si rupt de mine. Acum am revenit la ceea ce unii oameni considera un dar, o sansa, dar si la ceea ce eu traiesc ca pe o nevoie spirituala: a-ti face un scop din a-ti pune in versuri lumea interioara.
37 poezii, 0 proze
bratu marian viorel
56 poezii, 0 proze
brațul meu îngenunchiază
de Mihai Leoveanu
în sfârșit brațul meu îngenunchiază pe masa orgoliului dar lacrima noapte de noapte crescută acum e perina care mă ține treaz în sfârșit brațul meu îngenunchiază pe masa orgoliului dar am această...
Iertare
de Adela Burada
Memoria ingenuncheaza uimita in fata franturilor de viata pe care le-am trait cu acea bucurie profunda ce-ti este data doar in clipe alese…Noaptea in care, haituit de un vis rau, te-ai desteptat...
sonet în vânt
de FLOARE PETROV
nu contează de unde bate vântul am rădăcini puternice ramuri nemuritoare ca bradul care-și ia spre cer avântul înălțat pe creste și zâmbind la soare. când vântul mă pleznește peste față și mă apleacă...
Dar, vai, sub luceferii palizi ai nopții…
de Temuri Ioan
Personaje: El: poetul neînțeles Ea: baba pe bicicletă cu trompețică Scena goală, în spate o pistă de bicicliști, pe fundal câteva mii de dischete stricate. El, îmbrăcat în palton negru, cu mănuși...
Baladă (cu șod)
de Iulia Elize
O să te cheme-n paiele de aur Să te-nvelesc cu brațul, ca pe-un plaur. Ce te-am cules, ești, sub sperietoare? Mult temător, în razele, cu soare. Mi te voi face, trunchi târziu, de laur! Căci, te...
casa lui zarea
de Andrei Gheorghe
casa lui zarea si da, cu acest prilej imi venea sa ma topesc, sa borasc, poate mancarea sa fie de vina, poate parul de femeie fina pe care l-am inghitit si care la masa de pranz nu si-a produs inca...
Visul negru
de Bodnărescu Vasile- Carol
Prima parte Tânjesc ca pasărea după lumină Atunci când mă muncesc și sânger Atunci când dedesubt de Tine Eu piatra greu o zdrobesc Stau cu picioarele în apa din care, Cu greu și scârbă bem Încerc să...
Ce ne învață
de lupeanu adrian daniel
Timpul aleargă asemenea unui cal alb, Transparent ca o făptură de aer. Nu îl vedem, dar este întotdeauna în jurul nostru, Traversându-ne uneori șovăielnic, alteori grăbit, Peste sentimentele și...
Dupa
de Gheorghe Ana
După Mă prăbușesc, fără drept de apel și fecundat de o lene ireversibilă, într-un somn fără fund. Acum da, acum e bine, acid și para-descriptibil, un bine maimuțăresc și orgiastic. Îmi spuneau pe...
Dimensiunea îmbrățișării mele- Teea Mirescu
de Ina Simona Cirlan
„ Câteodată, doar câteodată, mulțumesc îngenuncheată Că sunt- chiar dacă doar cîte puțin și numai Câteodată” Teea Mirescu- Sunt, cîteodată! Căprioaro, Jur că în viața ailaltă îmi parchez bicicleta...
