"ascunzându-mă" – 1498 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
DADancu Andreea-Diana
Am putut vreodată să aleg între a mă îndrepta către interior sau exterior? Am putut atunci, albă și nepăcătoasă, să-ți reintru în uter, Mamă? M-am încuiat pentru prima oară în propria-mi piele și apoi în pereți și granițe de timp și spatiu. Nu sunt decât omul-țestoasă, care, în ciuda zecilor de învelișuri de piele sau piatră... se teme. Ce pradă usoară. Țestoasă fiind, mă târăsc către mare. Marea de oameni - să mă înghită, să mă cuprindă, să mă înece. Căci în albastrul chipurilor, în albastrul mării mascate elegant pentru balul omenirii, zace negrul smoalei în care-mi odihnesc membrele. O să mă reproduc, asemeni reptilei leneșe pe care o reprezint printre voi, și apoi o să-mi depun ouăle minții sub nisip, ascunzându-le de vulturi. Imediat după, mă voi întoarce să mor pe propria-mi plajă de idei, știind că nu le voi mai vedea... niciodată. Sub piele și carapace - din noiembrie '88.
8 poezii, 0 proze
Morais, Marcus Vinicius Melo de
Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
0 poezii, 0 proze
Morais de, Marcus Vinicius Melo
Vinícius De Moraes Vinicius De Moraes, pe numele întreg Marcus Vinicius de Melo Morais, s-a născut la Rio de Janeiro în 1913. Licențiat în științe juridice, a poetul a studiat literatura engleză la Oxford, a fost cenzor cinematografic, critic, teatrolog și diplomat, profesie pe care a avut-o aproape întreaga viață. El a fost ultimul și poate cel mai strălucit poet al generației moderniste, debutând cu versuri pompoase, încărcate cu ornamente. Rosario Fusco relevă în el \"veselia sadică pentru păcat și plăcere\", acuzându-l de a fi autorul unei poezii care ține de Dumnezeu și de diavol. Este în prima fază un poet patetic, nebulos, sensibil și mistic dar renunță la această recuzită pentru a se apleca cu mai multă profunzime asupra cercetării ființei umane. Bântuit de neliniști fecunde, mereu nemulțumit de ceea ce realizează, poetul s-a aflat în permanentă renovare a artei sale poetice, atingând culmi nebănuite de frumusețe artistică.
1 poezii, 0 proze
OEOnirica Elisa
Ador descrierile neconventionale..sunt o metafora,un spirit impletit de note muzicale si litere,un perpetuu sir de intrebari existentiale.. Atentia mea se canalizeaza asupra romanelor psihologice si nu numai. Mi-as dori sa lucrez in cadrul UNICEF (sau domeniul externelor) o organizatie care ma reprezinta, unde consider ca as putea imbina calitatile mele de om si cunostiintele cu succes, ascultandu-mi astfel si sufletul si ratiunea. Iubesc oamenii, comunicarea, sa zambesc.A scrie, a citi, a asculta inseamna pentru mine a invata zi de zi sa traiesti, a te descoperi prin altii.. Ador sa dau colii sarutul gandurilor mele si mireasma acestuia o veti descoperii voi, cei ce veti avea rabdarea sa ma cititi.
6 poezii, 0 proze
ascunzându-mă
de Valentin Eni
ascunzându-mă în mine însumi de lume am găsit lumea de care mă ascundeam și în ea m-am găsit pe mine ascunzându-mă în mine însumi de lume
Ascunzându-mă de spionii comuniști...
de Eugen Galateanu
24.07.2005 Azi m-am întâlnit cu un spion comunist pe stradă. Era deghizat într-un boșorog gaga dar lucrurile astea nu merg la mine. Mi-am scos săculețul cu nisip și buf ! una în cap. \"Spionule...
mâțul, fir-ar el să fie...
de Ioan Postolache-Doljești
în fiecare dimineață (cred că deja e dependență) deschid fereastra să văd ce gândești ce mai spui ce visezi și aș vrea... dar pe pervaz frica mea e un mâț fără ochi care plânge îi dau cu pipeta lapte...
sa ne gandim ca maine va fi o zi rosie
de bogdan ioan
Sa ne gandim ca maine va fi o zi rosie. Un rosu aprins cu picatale patratoase galbene. Maine o sa mancam rosii cu margarina. M-am impiedicat de cablul telefonului. Macaraua nu venise azi la munca. Eu...
indecis
de Macovei Costel
și-atunci m-am făcut mic ascunzându-mă în punctul de început am deschis ușile larg și cuvintele ieșeau de la spectacol răsfirând evantaie încurcând trene cu rime, bătând măsuri și-așteptând pe...
Traseul fulgului de nea
de Remus Cretan
Ma asteptau trairi de muritor, ascunzandu-ma in oboseala visurilor nedormite. Sorocul vietii mi se zbatea printre suspinele norilor, iar vantul ma purta de mana ca pe un orb. Si cum mi-am dorit sa...
Mi\'ai lasat timpul
de Maria Mateescu
mă ascundeam de timp, mă ascundeam de tine, iubeam pe ascuns, ascunzându\'mă de mine. ai lăsat în urma ta timpul, timpul să\'mi spună ca te iubeam, că te ascunzi.
Fragment
de Ovidiu Caragea
Mărioara a lui Dumitru, din capul satului, fusese o fată frumoasă. Mă țin minte ascunzându-mă prin desișul răchitelor, la pândă, ținându-mi respirația, când fata asta frumoasă se scălda în apele...
Colecția mea de muze
de bianca marcovici
Colecția mea de muze (prelucrare, capriciul 13 de Paganini) nici eu nu joc zaruri cu ele. nu ma pricep sa trișez nici sa le amestec. nu-mi vinde nimeni nici un pont și nici nu-mi dă binețe, să-mi...
dăruire
de Maria Boldea
Nu mai vreau niciodată Să uit zâmbetul meu În sertar. Þi-l voi dărui, todeauna Iubite, Sub formă de răsărit, Sau ca pe un ursuleț De pluș Primit in dar. N-am să mai fug din calea ta Nicicând,...
să nu-ți umezești degetul când îmi dai filele
de Macovei Costel
așadar norocul ți-a surâs? cartea s-a ascuns temătoare sub brațul meu încercând să scape de tumultul străzii norocul și-l face omul cu mâna lui parcă așa spune vorba aceea veche de când lumea dar...
Cântec
de Manta Traian
Atunci când se întâmpla să tăcem amândoi dintr-o dată, vibrațiile umezi ale gândurilor porneau să zboare unele spre celelalte întâlnindu-se și îngemănându-se în spațiul umplut de vorbele noastre, mai...
Instinct
de MARILENA MIHAI
confuz si inconstient, ca animalul salbatic, mirosi rabufnirea timpului greu si firesc, timpului iubirii. tu,care-ai tradat prin fuga, eu,care mi-am spus \"gata, prea multa ingaduinta strica\",...
Orificiu piloric
de brezeanu ana maria
Drumurile se crapa in cale Incepem sa ne innecam mainile in izvoare, Ochii in frunze de iarna, Camasile in ferestre de grota fumeganda… Cand scamele ne sunt hrana zilnica Grohaind dupa plapuma...
Din casa bunicilor
de Macovei Costel
de fiecare dată îmi amintesc cu drag de geamul în care se tăia lumina umplând toată odaia cu sângele ei cald ca laptele din cana smălțuită de pe plită în geam, mușcata îmbătrânea căutându-și...
Vrabioiul
de manaila lucian
Ma duc linistit la scoala Ca in fiecare zi Unde pe noi ne invata Mai frumos \"a ciripi\". Stau vreo 3-4 ore ,ca de fel nu pot mai mult... Preferand ca sa chiulesc ,vantul ,toamna,sa-l ascult. Dupa ce...