Sari la conținutul principal
Poezie.ro
Poezie

dăruire

1 min lectură·
Mediu
Nu mai vreau niciodată
Să uit zâmbetul meu
În sertar.
Þi-l voi dărui, todeauna
Iubite,
Sub formă de răsărit,
Sau ca pe un ursuleț
De pluș
Primit in dar.
N-am să mai fug din calea ta
Nicicând,
Scuzându-mă sau
Ascunzându-mă după nori
Îți voi ieși fericită în cale
Mereu,
Ca și când pe pământ
Am fi numai noi doi.
Iar florile primite în dar
De la tine,
Le voi lăsa să-mi
Mângâie tâmpla
Devreme în zori,
Știind că tu mă iubești
Prin petalele lor
Așa cum copii iubesc
Prin jocul lor,
Dansul fulgilor de nea
Ai fiecărei ninsori.
Iar când voi adormi
În brațe la tine,
Tu colindă-mi prin vise
Iubite,
Cum colindă păsări
Þări depărtate,
Îndrăgostite de cer
Cu vânt și flăcări de foc
Pe aripile lor,
desenate.
012.420
0

Despre aceasta lucrare

Tip
Poezie
Cuvinte
129
Citire
1 min
Versuri
38
Actualizat

Cum sa citezi

Maria Boldea. “dăruire.” Atelier, Poezie.ro, https://poezie.ro/atelier/maria-boldea/poezie/1821557/daruire

Comentarii (1)

Autentifica-te pentru a lasa un comentariu.

Promisiuni frumoase, curate, rotunde : „N-am să mai fug din calea ta”, „Îți voi ieși fericită în cale”, „florile primite în dar / De la tine, / le voi lăsa să-mi / Mângâie tâmpla” (mai bine ar fi „florile dăruite de tine”). Dar episodul cu copii nu-și are rostul aici. Versurile dv. declarative, cu aromă desuetă de romantism, îmi amintesc de bătăile lente de aripi, la o altitudine care cuprinde multe amănunte, ale unor incantații, aparținând poeților clasici americani, ca Walt Whitman sau Carl Sandburg.
0