"apele diminetii" – 20038 rezultate
0.01 secundeMeilisearch
CSCella Serghi
Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...
7 poezii, 0 proze
FMFlorin MARKSTEINER
Un muritor ce a vrut a trece prin lumea asta pe apele line ale poeziei insa a intlnit uraganul prostiei in cale si viata sa zace acum pe fundul oceanului plin de manuscrise netiparite!
4 poezii, 0 proze
NSNicoleta Stefan
Priviţi cum clipele se lasă pescuite din apele irisului meu, cum zâmbetul se înmoaie în tristeţe și lăsaţi-mă să plâng pentru voi. Căci cine poate plânge mai bine ca purtătorul tălpii de piatră? Rănit, trupul s-a reîntors la ferestre de iunie să primească floarea de tei.
6 poezii, 0 proze
DTDarjan Tanta
Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. Preluată pentru că mi-a plăcut mult din biografia Dianei Slavu.
75 poezii, 0 proze
AAArdelean Alexandra
Incerc sa ma descriu cautand in adancul sufletului,dar gasesc doar mici urme de amintiri si picuri de gheata cristalizati.Ochii mei se afunda in apele verzi,iar parul meu luceste distinctiv in razele soarelui acum intunecat.Cine sunt eu? Asta nu voi stii niciodata.
4 poezii, 0 proze
IBioana bolba
biografie Februarie, 1973, Oradea, România -copilărie prea complicată ( de atunci tot caut răspunsuri la inexplicabil) - școli și studii, câteva diplome - mă atrage Lumina de la căpătul drumului, natura cu tot foșnetul ei, câteva răsărituri, apele limpezi, dealurile din Peștiș și biserica de lemn, cărțile unor oameni deștepți - poezia e doar forma în care îmi permit să "respir". În rest, iubesc. cosmina.bolba@yahoo.com
142 poezii, 0 proze
NINistor Iulian
BIOGRAFIE AM VÂRSTA DE 46 ANI, SUNT ABSOLVENT AL FACULTÃȚII DE TEHNOLOGIA ȘI CHIMIA PRODUSELOR ALIMENTARE ȘI TEHNICÃ PISCICOLÃ, SECȚIA PESCUIT OCEANIC, DIN CADRUL UNIVERSITÃȚII ,, DUNAREA DE JOS''- GALATI, PROMOȚIA 1984, AM NAVIGAT TIMP DE TREI ANI PE APELE OCEANULUI ATLANTIC, COASTA DE VEST A AFRICII, PE NAVELE DE PESCUIT OCEANIC, IAR PE DATA DE 8 NOV. 1986, IN URMA UNUI ATAC PIRATERESC, AM LUAT HOTÃRAREA DE A PÃRÃSI DEFINITIV OCEANUL, CU TOATE CA PE DATA DE 17.01 A ACELUIAȘI AN LA ORELE 15.40, ORA LOCALÃ, AM FOST BOTEZAT LA TRECEREA ECUATORULUI, INTRÂND IN POSESIA UNUI CERTIFICAT PRIN CARE AM DEVENIT LUP DE MARE. DIN ANUL 1987 AM PROFESAT CA INGINER PISCICOL LA O FERMÃ DIN JUDEȚUL VASLUI , IAR IN URMA EVENIMENTELOR DIN DECEMBRIE 1989, AM LUCRAT 4 ANI IN ÎNVÃTÃMÂNT, 6 LUNI AM LUCRAT CA INGINER PISCICOL IN DELTA DUNÃRII, CÂND, BÃNUIESC, GRAȚIE SINGURÃTÃȚII SÃ SE FI INFIRIPAT ȘI O CHEMARE SPRE MEDITAȚIE ȘI FILOZOFARE, ESTOMPATE DE CÃSÃTORIA MEA, ÎNCA DIN 1988, CARE DIN MOTIVUL...
80 poezii, 0 proze
ICIlie Constantin
Ilie Constantin (născut la 16 februarie 1939, în București), fiul textilistului Stan Constantin și al „taxatoarei de tramvai“, Ralița Constantin (n. Constantinescu), este un român, doctor în filologie, poet, prozator, eseist și tâlmăcitor, reprezentant strălucit al generației resurecționale și a paradoxismului. Studiază la Liceul Sfântul Sava din București, între anii 1953 și 1956, apoi la Facultatea de Filologie – Universitatea din București (1956 – 1961). O dată cu debutul în studenție are loc și debutul cu versuri în revista Tânărul scriitor. Debutul editorial se produce în penultimul său an de studenție, 1960, alături de Nichita Stănescu și de Cezar Baltag, cu placheta Vântul cutreieră apele, prefațată de Al. Philippide. După absolvirea cursurilor universitar-filologice, funcționează ca redactor la ziarul Scânteia, din 1962 și până în 1965; pentru o scurtă vreme, din 1965 și până în 1967, se angajează la Studioul Cinematografic București; îl aflăm apoi într-un post de redactor,...
6 poezii, 0 proze
SDslavu diana
.....doar o femeie cu frica de Dumnezeu si dragoste de frumos, in toate formele lui.... Rana mea Anonimă Pe tine te iubesc ca pe o rană, În care-am fost complice și chirurg, Pe tine te iubesc ca pe-un amurg, Sau ca pe-o jefuire de icoană. Cât apele spre mări încă mai curg Și ochii stau în cuiburi de sprânceană, Eu, totuși, te iubesc ca pe o rană, Și ca pe-o remușcare de chirurg. Tu nu ești rana ta, ești rana mea Atâta doar ca trupul tău o poartă. Pe tine te iubesc ca pe o poartă Ce-aș sfărâma-o ca să pot intra. Iar restul cât se poate întâmpla Sunt ciorne la o operă de artă. ...preluată pentru că mi-a plăcut mult-jos pălăria, merci.... â ă î ș ț
90 poezii, 0 proze
MAMarincat Alexandra
timpul trece si fara sa vrem ne schimbam... sunt simpla dar complicata, colorata dar alb-negru, fericita dar trista, linistita dar tumultoasa...sunt prea greu sau prea usor de descifrat, sunt neinteleasa sau previzibila, sunt o bucata de lut lasata in voia sortii pentru a o modela... sunt o piatra peste care am lasat sa treaca apele, sa o zgarie, sa o slefuiasca, sa o marcheze pe veci...
8 poezii, 0 proze
apele diminetii
de Madalina STATE
sa patrundem ochiul jivinei pietre scumpe lipiti de ganduri masuram inevitabilul sarmana intoarcere in spuma viselor despre cine va avea dimineata inscrisul ei tainic ireala patrundere in valea...
Curcubeul, arc peste apele dimineții
de Silviu Somesanu
O boare-nmiresmată lasă urme pe fețele unghiurilor, bulgărele de smarald se joacă-n lumină asemeni ochilor tăi când se ivește curcubeul, arc peste apele dimineții limpezite de ploi ce nu lasă alte...
Crepusculul aruncă zaruri de foc
de Silviu Somesanu
Eram aproape răbdător și mă înghiontea teama într-o confruntare rece de ambiție cu toți nervii întinși. În carnea-mi amară sângera așteptarea într-o tăcere soră cu cruzimea. Împătimit ca un vânător,...
Cămaşă de înger
de Silviu Somesanu
Numai cântecul risipit din corzile subțiri mă lasă cu gândul înserat de plăcerea nopții, pierde urmele de singurătate departe de trup, sufletul șlefuit de credință se urcă la cer. Mâinile aruncă din...
Sufletul devenit duh
de Silviu Somesanu
Aștept primvara dincolo de prag, dar ea vine cu tot felul de astenii și parcă exuberanța n-are loc în cuvinte, se plimbă prin ochi și prin păr. Gândurile mi-au rămas pe drumuri și vin nevindecate de...
prințul apelor
de ion untaru
la miezul nopții ieșea din apele lacului un tânăr cu fața de ceară și pornea cântând din fluier spre inima pădurii; primele raze ale dimineții găseau apele translucide adânc încercănate
din trotuarele dimineții
de Nache Mamier Angela
vânzătorul zgâlțâie intenționat sticlele de lapte mișcă blocul din loc lanțul oamenilor tropăie vesel,se frământă se-nghesuie potrivește bani mănuși tălpi autobuzele șuieră nevricoase frânează vânjos...
În apele sfințite ale iernii
de Silviu Somesanu
Ea îmbracă cămăși de in răcoroase și aprinde-n seară fosforul luminos, risipește iubire prin ierburi de vânt. Se minunează prunii acoperiți de rod greu. El privește ca un zburător astral până-n...
din așteptarea lui 22
de Ioan-Mircea Popovici
mantia dimineții acoperă cu grație duminica plină de ierburi și greieri livada regele-ți lasă piesele la vedere hazardului i-a mai scăzut o treaptă cu o mișcare deșteaptă direct peste cele 7...
Luna poleise râul…
de Juan Ramón Jimenez
„…Umblă apele zorilor…” (cântec popular spaniol) Luna poleise râul, - O, răcoarea dimineții! – Și din larg veneau tot valuri Văruite cu lumină. Câmpul mohorât și firav Se-ngălbenea mereu. Rămase...