"am ales să merg" – 22197 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
Delicventa_juvenila
M-am nascut, exist, dar cine sunt? [ancheta sociala]
de oricealtceva
Ceocoiu Cristian
Sunt nascut in Iasi, traiesc in Iasi si probabil voi continua sa traiesc in acest oras plin de atatea amintiri ce ma vor urmari toata viata. Viata mea a inceput la cumpana dintre ani si asa sunt si eu uneori: intr-o cumpana desavarsita, nestiind in ce parte sa merg. Procesul meu de maturizare a inceput in Iasi si mai ales la Liceul "Mihai Eminescu" pe care ma bucur ca l-am urmat opt ani de zile. Curios este ca poezia nu facea parte din viata mea, dar acest liceu si mai ales unele fiinte m-au facut sa ma trezesc sau poate dimpotriva sa am adancesc si mai tare in inefabilul poeziei mele. Imi pare rau daca biografia mea nu este satisfactoare dar eu sunt o persoana introvertita si nu imi place sa spun prea multe lucruri unor persoane pe care nu le cunosc foarte bine. Aceasta este o mica parte din mine.
6 poezii, 0 proze
Militaru Raluca Iuliana
Buna!Ai mei mi-au pus doua nume, si anume: Raluca si Iuliana.Dragii de ei...Oare la ce s-au gandit cand le-au ales?De ani de zile incerc sa ma obisnuiesc cu ele si imi spun mereu:”Eiii...lasa ca merge!”Am dreptate nu?Va mai spun ceva:de cate ori o intreb pe Raluca ce parere are despre Iuliana, aceasta spune ca nu o intelege,iar parerea Iulianei despre Raluca este ca nici ea nu o intelege.Deci sunt convinsa ca nu ati inteles mare lucru. Sunt o adolescenta de 17 ani. Hobby-uri mele sunt: poezia, cugetarile despre viata, memoriile din jurnal, limba si literatuta romana, limba latina si frumoasele-i texte, muzica, dansul, pictura(in special picturile de pe peretii camerei mele), rochitele(:X) si nu in ultimul rand arta culinara( in special dulciuri: tarte, prajituri, torturi, fursecuri, biscuiti,etc.-pasiune mostenita de la mana) Sunt nascuta in orasul Tulcea, judetul Tulcea, Romania. Am inceput sa scriu din primul an de liceu, iar acum literatura a devenit pentru mine un mod de a trai...
1 poezii, 0 proze
DANILA MONICA
Sa incepem cu inceputul, adica mai bine zis cu o frumoasa si insorita zi de iarna adica 13 Februarie 1973 cand am aparut pe lume in prafuitul Bucuresti, o foarte prietenoasa, voluntara si guraliva Varsatoare. Si sa fiu sincera n-as fi vrut sa ma nasc in alta zodie , si mai mult decat atat am ales sa apar cu 2 saptamani mai devreme decat era prevazut de la nenea doctorul. Sunt unica la parinti (desi toti suntem unici, ca personalitate si suflet) cu toate ca mi-as fi dorit frati sau surori. Am crescut inconjurata de dragoste si armonie si de prieteni insa mereu am simtit o nevoie mai mare de dragoste decat ceilalti... Nascuta in Bucuresti dar cu radacini dincolo de Prut, asa m-am nascut, romantica, si la inceput am crezut ca sunt ciudata, sau ma rog asa credeau cei din jurul meu pana cand am crezut-o si eu...Si eram ciudata pentru ca : imi placea marea, sa ii ascult chemarea la ceasul când se tes luminile si cand in linistea inserarii se nasc sublime ganduri.. Mai eram ciudata pentru ca...
156 poezii, 0 proze
salonikia
Stiu ca nu am venit la un parking,dar vreau sa parkez sufletul meu linga ale voastre! Exista inca un loc liber? (va rog sa ma scuzati pentru scrisul meu,dar lipsesc de la Romania 21 de ani si am sa merg acolo 14 ani,sper ca scriind aici o sa-mi amintesc din nou sa gindesc romineste,sa scriu romineste,sa gasesc in mine cuvinte de care am uitat...) Va amultumesc pentru locul de parking,o sa am grija sa nu arunc gunoaie:)
1 poezii, 0 proze
Daniela David
M-am născut la 2 iunie 1991, într-un sat din mijlocul codrilor moldovenești. Am crescut alinată de susurul izvorului Bîc, am gustat din albastrul cerului și din pîinea caldă a mamei. Împlinind 16 ani, am început să fac studii pedagogice, pe care le-am terminat cu succes. Acum am aproape 20 de ani, sunt studentă la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării, iar arta cuvîntului este pentru mine sprijinul ce mă face să merg înainte, să lupt, să cred și să iubesc !
40 poezii, 0 proze
nicolau george daniel
Nascut in Bucuresti, 1976, absolvent al Colegiului Universitar de Birotica (2001), am ales domeniul managementului resurselor umane, adica un mediu in care ma simt cel mai bine, in care emotiile oamenilor nu sunt mereu cenzurate. Sunt casatorit si am in prezent o fetita care imi lumineaza viata. Poate copiii nostrii vor stii sa duca mai departe traditia pasiunii pentru romantism, pentru visul frumos al inteligentei, pentru ca noi romanii, indiferent cat de hoti si de vicleni suntem considerati, am fost si vom fi mereu mai aproape de D-zeu prin caldura sufleteasca si prin pasiunea cu care stim sa iubim. Sper ca viata sa imi permita sa compun texte care sa ajuta oamenii sa intre intr-o lume ideala, sau macar sa imbratiseze intr-un mod ideal toate sentimentele si trairile pe care m-au incercat si pe mine.
19 poezii, 0 proze
Liviu Rebreanu
Liviu Rebreanu (n. 27 noiembrie 1885, comuna Târlișua, județul Bistrița-Năsăud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, județul Argeș) a fost un romancier, dramaturg și academician român. Liviu Rebreanu s-a născut la 27 noiembrie 1885 în satul Târlișua (din fostul comitat Solnoc Dăbâca - azi județul Bistrița-Năsăud), fiind primul din cei 14 copii ai învățătorului Vasile Rebreanu și ai Ludovicăi (născută Diuganu). Din păcate, nu toți frații sau surorile sale au supraviețuit până la majorat. În tinerețe, mama sa (1865/1945) era pasionată de teatru, fiind considerată "primă diletantă" pe scena Becleanului de baștină. Ambii părinți constituie modelele familiei Herdelea care apare în Ion, Răscoala, Gorila, etc. În anul 1889 familia Rebreanu s-a mutat în comuna Maieru, pe valea Someșului. Potrivit afirmației scriitorului: În Maieru am trăit cele mai frumoase și mai fericite zile ale vieții mele. Până ce, când să împlinesc zece ani, a trebuit să merg la Năsăud, la liceu. În scrierile sale de...
6 poezii, 0 proze
Mares Raluca Maria
Buna! Eu mă numesc Mareș Raluca Maria, am 9 ani și sunt din Brăila. Acum, ca am făcut cunoștiință,vreau să vă spun ceva : vreți să fiți prieteni cu mine ? Știu că uneori sunt inervantă, dar eu nu sunt așa mereu. Scuze, vroiam să spun că mai nimeni nu mă place, și ,măcar tu să fii prieten/prietenă cu mine ! Am o familie foarte amuzantă, mai ales când vine vorba de baie.Cine face primul ? Mama ! Cine face ultimul ? Tata ! Cine face al 3 ? Eu ! Și uite așa se termina o zi frumoasă de sâmbătă sau vineri. Ei, cam atât despre mine ! Acum despre animalele mele de casă. Dar cu papagalii mei a fost o poveste tristă ... Mi-au murit! Asta e tot, despre ei. Și aveam 3: Coco, Alice și Paco... Dar mai am destule animale. Am un câine. Să vi-l prezint : RASA : ciobănesc german CULOAREA BLÃNII : maroniu-galben OCHII : caprui Și cam atât despre el... Dacă vreți mai multe informații despre animalele mele, scrieti într-un mesaj.
3 poezii, 0 proze
laura marginean
m-am nascut in constanta, iubesc literatura, teatrul, muzica(clasica). am fost premiata la primele doua editii ale concursului de creatie "Nichita Stanescu" din Timisoara. doresc sa urmez facultatea de filologie, romana-engleza si sa scriu toata viata, caci fara asta nu as putea trai!
9 poezii, 0 proze
ana andone
Am vazut lumina zilei intr-o frumoasa zi de toamna,intr-o familie modesta de la margine de Bucuresti.Copilaria mi-am petrecut-o la bunicii din partea mamei,intr-un sat prosper de pe malul Mostistei.Acolo am invatat sa fiu atenta la tot ce ne inconjoara,de la firul ierbii pana la cerul instelat si sa prefac totul in senzatii,dezvoltand o anumita sensibilitate si o inclinatie catre vis si poezie.In gimnaziu obisnuiam sa scriu intr-un caietel "scrisori pentru fluturi si pietre",obicei pe care il am si acum atunci cand inima se revarsa. Drumul in viata mi l-am hotarat de cand eram foarte mica si obisnuiam sa ma joc " de-a scoala".Asa ca mai tarziu nu a fost deloc intamplator faptul ca am urmat cursurile Liceului Pedagogic din Bucuresti si apoi ale Facultatii de Istorie din cadrul Universitatii Bucuresti.Se implinesc 20 de ani de cand scoala imi e si casa si rai si iad in acelasi timp. Imi doresc ca lumea sa fie mai buna,mai luminoasa si mai plina de iubire si poezia e o cale...
144 poezii, 0 proze
am ales să merg
de Ottilia Ardeleanu
să merg înainte fără încetare să văd dincolo de mine fețe ticsite de indiferență fețe înrămate statui cărora doar porumbeii le asigură un oarecare aer vital fețe inexpresive care nu vor putea fi...
Eu o să fiu mereu...EU
de Nelia Viuleț
Mă întreb ce mi-aș dori pentru anul în care tocmai am intrat, nimic și totuși, multe, puțin câte puțin din tot ce îmi doresc! Mi-am dat seama că tot ce îmi doresc pe anul acesta e să îmi deschid...
odată ți-am spus că mama mea și tatăl meu s-au născut la țară
de Daniela Bîrzu
"iată o pasăre trădătoare. nu zboară, nu cântă, merge încet în urma mea" ... dacă am ales să scriu despre mama și tata este pentru că adesea mergând singură pe un drum de țară îmi plac șanțurile cu...
Să fii liber
de corui mihai george
În fiecare vară obișnuim să mergem la munte cu copiii clubului de baschet Together, dar nu doar mici baschetbaliști vin în aceste tabere, uneori mai vin și alți copii, care nu practică baschetul...
Nu mai țin minte, am memoria slabă...
de Cristi Constantin
Jasper nu apucă să bată decât de două ori. Arisa deschise ușa și apăru în prag. Intrară amândoi. -Salut, blondo. Ce repede ai deschis, stăteai lângă ușă? Lasă, nu-mi răspunde. Doamne, ce m-a...
Las in spate
de Belcin Marian
Am întârziat, am stat să mă gândesc, A durat mult, dar n-am vrut să greșesc, Am decis, las în spate oamenii falși, Oameni pe care-i credeam apropiați. Nu mai vreau să fiu trădat, îmi ajunge, Sunt un...
Cazual 1
de nonciu dragos
Începusem să merg acolo unde nu călcasem niciodată, cu trupul meu care cerea ceea ce eu nu vedeam la ora aceea, chiar nu-mi dădeam seama de ceea ce se întâmpla cu mine; eram mânat de ceva sau voiam...
implant de suflet
de Stanica Ilie Viorel
de unde am pornit eu, în zare, vedeam cum soarele cade mereu și mereu. d’aia am ales să merg cu spatele, să pot privi cum încolțește din pământ, în fiecare dimineață altfel. te poți mulțumi cu atât,...
12 apostoli
de Trusca Alexandru
Am închis ochii în fața reflectoarelor, Mi-am zis că lumina era prea orbitoare ca inima mea să poată îndura Atâta adevăr în juru-mi. Chiar dacă pereții din jurul meu sunt de un albastru închis Și...
