Căutare

Cella Serghi (n. 4 noiembrie S.V. 22 octombrie 1907, Constanța, d. 19 septembrie 1992, București) a fost o scriitoare, publicistă și traducătoare română de origine evreiască, una dintre cele mai importante prozatoare române ale literaturii interbelice. A debutat cu romanul Pânza de păianjen, fiind susținută de scriitori faimoși ai epocii, ca Liviu Rebreanu, Mihail Sebastian și Camil Petrescu. În anul 1977 a publicat la editura Cartea Românească un volum autobiografic intitulat Pe firul de păianjen al memoriei. (text)==Despre Cella Serghi== "Născută la 22 octombrie 1907 la Constanța, scriitoarea Cella Serghi va rămâne atașată toată viața de farmecul ținutului natal, așa cum de altfel și mărturisește : "marea e o prezență vie și o prezență de vis. Mișcarea ei necontenită, valurile care se izbeau cu disperare de stânci și toate acele schimbări de culoare, de la verdele jadului la albastru de cobalt, nisipul, aur încins, diminețile triumfătoare de la Mamaia, Cazinoul și în centru statuia...

7 poezii, 0 proze

Alexandru Obedenaru

Poetul cu "figură baudelairiană!, Alexandru Georgică Obedenaru, s-a născut în București, la 13 iulie 1865. Deși în poeziile sale, de formă concentrată, proslăvește moartea, el va duce până la adânci bătrânețe o existență de jovial noctambul, de om de spirit, fantezie și umor. Decorat, sărbătorit de Societatea scriitorilor români, Alexandru Obedenaru a fost o figură cunoscută a vechii boeme literare, de stil macedonskian, la al cărui cenaclu participă în mod activ după 1888. La 75 de ani revine în presă, în ziarele "Dimineața" și "Adevărul", cu amintiri din tinerețe, care nu sunt simple fragmente autobiografice, ci pagini de evocări memorialistice, de reconstituire a unei lumi intelectuale apuse, o galerie de scriitori, actori, pictori, muzicanți, pierduți în amintirea Bucureștilor de altădată. Încă din 1894 este funcționar la Academia Română, împărțindu-și existența între munca aridă de bibliotecă și poezia parnasiano-simbolistă, prelungită până târziu, în indiferența totală a...

9 poezii, 0 proze

Theodor Zeiss

Originar din Alba. Scolit in Ardeal. Facultatea de Arte la Timisoara. Citeodata ma gindesc ca am facut prea multe scoli. :-) Altadata simt ca nu am invatat tot ce trebuia cind a fost vremea, si a trebuit sa invat mai tirziu. Si m-a costat mai mult. Sint un optimist convins, un suflet de entrepreneur cu inspiratie in momentele melancolice. Citeodata prea romantic.

16 poezii, 0 proze

Rasul Gamzatov

Rasul Gamzatov s-a născut pe 8 septembrie 1923, în satul Avar de Tsada în nord-estul Caucazului. Tatãl sãu, Gamzat Tsadasa, a fost un bard, moștenitor al tradiției antice a menestrelilor care încã prospera în munți. Așadar tatăl a fost primul său profesor în arta de poeziei. Tinărul Rasul asculta ore întregi, fără întrerupere, povestirile din Avar, legende și fabulele narate de tatăl sãu . Copil fiind, Rasul, pentru o povestire pe măsură, păstea calul vecinului timp de trei zile! Altădată a urcat o jumătate de zi pe munte pentru a asculta, de la ciobani, o singură poezie! În clasa a doua de școalã a mers doisprezece mile pentru a vedea un bãtrân, prieten al tatălui său, care știa multe cântece, poezii și legende. Bãtrânul i-a cântat și i-a recitat patru zile de la dimineațã pânã seara! La unsprezece ani a scris prima lui poezie. În 1945 cu câteva cărți sub braț și cu o sumă mică de bani în buzunar, el a ajuns în Moscova pentru a urma...

1 poezii, 0 proze

Dimitrie Karnabatt

"Copil al Dunării", născut la Giurgiu, în 26 octombrie 1877, oraș care-i lasă puternice amintiri exotice și impulsuri de evaziune maritimă. Apropiat și apreciat în cercul "Literatorului" lui Al. Macedonski, care-l și "consacră", elogiindu-l în presă. Va desfășura o activitate publicistică intensă și de bună calitate, apreciată de confrați și public, sub semnătura D. Karr (pseudonime: Diodor, Censor, Pierrot). Căsătorit cu Lucrezzia Karnabatt (Karr.), scriitoare și ziaristă. Adept declarat al simbolismului (Misticism și simbolism, în Renașterea, nr. 120, 26 oct. 1918): " Azi chiar nu se mai vorbește în batjocură, ca înainte, de simbolism, de Macedonski, de Petică și chiar de Săvescu, care, deși nu a fost simbolist, a plutit în atmosfera noastră sufletească" (M. Cruceanu, Convorbiri cu D. Karnabatt, în Rampa, I, 90, 8 februarie 1912). La bătrânețe va evoca, în "Boema de altădată" (Buc., Vremea, 1944), mediile literare și publicistice ale epocii sale, pe care le-a cunoscut bine. Tot...

5 poezii, 0 proze

george lupascu

M-am nascut undeva prin Bucovina, in vremuri in care omenia era un concept mult mai bine definit la modul practic, decat acum. Restul,am sa va spun altadata,ca pe un fel de poveste la gura sobei,intr-o iarna,ca acele de care-mi amintesc ca erau in anii copilariei mele.

64 poezii, 0 proze

Galoiu Marian

Am descoperit în Marian Găloiu un veritabil fieldworker, adică un cercetător de teren dedicat ținuturilor natale, un dumitreștean aplecat asupra trecutului acestui colț de țară, mult încercat de-a lungul istoriei. Într-o vreme în care – așa cum spunea Simion Mehedinți – „nepoții nu mai cunosc nimic din vremea bunicilor”, iar trecutul se destramă atât de repede, Marian Găloiu luptă pentru protejarea patrimoniului local de orice agresiune exterioară. De la „Ursul de la Plai” (Al. I. Zamfirescu) la Căpitanul Nae Constantinescu, de la calea ferată ce urca pe Valea Râmnicului la „Drumul Sării”, de la podul peste Râmnic la școala de băieți, cartea descrie realitatea de altădată a celei mai mari așezări rurale de pe Valea Râmnicului Sărat, cuibărită între dealurile curburii carpatice, la hotarul celor două vechi principate românești. O undă de regret transpare din lucrarea dumitreșteanului convins că, întocmai ca noblețea, trecutul obligă....

25 poezii, 0 proze

Alexandru Sitar

"pământeștile mele zile curg asemenea unui râu strâmt și sufletul meu stăruie pe pluta vie a trupului pe care am să-l părăsesc atunci când drumul va fi fost stăbătut până la capăt. Atunci? Poate că acolo jos lumina și bezna sunt asemănătoare? ........................................................ tu iți amintești de zilele de altădata și tu te tângui, biata mea inimă! Bucureă-te mai curând de faptul că încă mai sunt zile care vor să vină! " ........................................................ Rabindranath Tagore-"Pământeșile mele zile" fragment

18 poezii, 0 proze

pi delast

alta data... vezi cv

1 poezii, 0 proze

altădată cu maya

de florin bratu

matematica nu mai poate pune nimic dupa unu deja te-am cunoscut sunt mai mare decât universul preț de-o idee a sufletului care-l îmbrățișează dinspre Dumnezeu nici o veste subiectiv ar trebui înceapă...

Et in Arcadia Ego

de Ioan-Mircea Popovici

1. spune tu ce loc de vis între iad şi paradis orb să fii să nu găseşti rai în cele pământeşti… şi uite-aşa imaginile - şi fac de cap amintirile vin peste noi insularii din vecinătatea ţărmului înalt...

Talharul si Maya

de ROBERT TRIF

TÂLHARUL ȘI MAYA Ultima treaptă a devenirii, dacă putem spune așa, cu toate că acum nu mai există nici urmă de vreo clasificare, toate pălind în comparație cu straniu-i chip, Este cea a Tâlharului...

Sprijin între extreme

de Visan Tiberiu-Ioan

Sprijin între extreme Aș dori să fructific în acest articol o idee care mă obsedează. Milenii la rând în centrul lumii a locuit ideea de Dumnezeu. Bineînțeles că în trecutul îndepărtat nu era o...

Atelier

Acum

de Ioan-Mircea Popovici

Nopţi la Constanţa Valul sărută plaja Pescăruşii râd Frumuseţe, blândeţe, ascultare, mare, Bucurie, armonie, întâmplare, poveste, veste Să fie! Am zis şi, dintr-o dată, Lucrurile s-au liniştit Nu mai...

Poduri. Nr.3

de Vitalie Vovc

Podul peste Nistru, acel de la Otaci, cel dintîi, Pe care, copil fiind, l-am trecut pentru prima dată Pentru a ajunge la „Mojilău”, marcat în hărți drept „Mohyliv-Podilskyï”, Căci acolo, la...

Toamna pe ducă

de Daniel Bratu

Toamna mea de altă dată-mi pare, iremediabil, că-i moft biodegradabil, o carcasă netranșată de cal mort pe care crabii-l dau de-a dura prin maree, caldă și instantanee, o ieșire-n improbabil. Lungul...

Cănuță, om sucit

de Ion Luca Caragiale

A fost odată un om care toată viața lui nu s-a putut potrivi cu lumea - un om sucit. Mă-sii i-a abătut să nască tocmai despre ziuă la lăsata secului de postu mare, când se pornise o zloată grozavă....

ProzăClasic

Ana... Grama

de Miclăuș Silvestru

n-aș mai fi fost eu fără numele curios pe care doamna de după separeul mare de sticlă mi l-a scris pe certificatul de naștere ar fi bine să merg acum să-i mulțumesc ori dimpotrivă să-i reproșez așa...

Atelier

Începutul

de Marius Marian Șolea

Începutul Măi, fraților, să vedeți ce mă gândi eu că v-ar prinde bine să mai aflați și, nu știu cum, dar, de cele mai multe ori, mă surprind gândind în favoarea mea… scriu aici și întâmplarea asta,...