"albul-umbră" – 20098 rezultate
0.02 secundeMeilisearchFeru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
SNStăncioi Natanael
"Unde și când m-am ivit în lumină nu știu, din umbră mă ispitesc singur să cred că lumea e o cântare. Străin zâmbind, vrăjit suind, în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare. Câteodată spun vorbe cari nu mă cuprind, câteodată iubesc lucruri cari nu-mi răspund. De vânturi și isprăvi visate îmi sunt ochii plini, de umblat umblu ca fiecare: când vinovat pe coperișele iadului, când fără păcat pe muntele cu crini. Închis în cercul aceleiași vetre fac schimb de taine cu strămoșii, norodul spălat de ape subt pietre. Seara se-ntâmplă mulcom s-ascult în mine cum se tot revarsă poveștile sângelui uitat de mult. Binecuvânt pânea și luna. Ziua trăiesc împrăștiat cu furtuna. Cu cuvinte stinse în gură am cântat și mai cânt marea trecere, somnul lumii, îngerii de ceară. De pe-un umăr pe altul tăcând îmi trec steaua ca o povară." (Lucian Blaga)
13 poezii, 0 proze
NANataliea Albu
M-am nascut pe plaiuri mioritice, in lunca Siretului, intr-o casuta umbrita de doi tei si coama dealurilor in care m-am simtit toata copilaria o printesa... Am aparut pe lume intr-o zi de 13 septembrie, o zi insorita imi povestea mama, ajunul sarbatorii satului "HRAMUL SFINTEI CRUCI" N-am nascut ametita de mirosul cozonacilor si de parfumul strugurilor din bolta casei. Poate ca cele mai frumoase amintiri vor ramane din perioada copilariei... o spun si acum, copiii nascuti la tara nu sunt robotizati, au o lume de basm, mai pot avea acces si-acum la ea. Le-am dat mult de furca parintilor mei, n-am avut frati, dar traiam in lumea mea imaginara cu printi si printese, cu feti frumosi si zmei, m-au pierdut de la 3 ani, fugeam unde erau copii, ma ascundeam in rondurile de flori si o data m-au recuperat disperati abia spre dimineata, adormisem intre flori asteptand sa apara Faf frumos... O LUME DE BASM! pat de flori si bolta instelata, ce paote fi mai frumos? Aceasta e partea frumoasa a...
7 poezii, 0 proze
NGNicolaescu Dan Gabriel
Lacrimi si umbre - 2002 - Pescara Italia album iconografie
53 poezii, 0 proze
Victor Croitoru
Victor Croitoru - un autor trecut prematur în lumea umbrelor (3 iunie 1951 – 24 august 1994), despre care aflăm că a fost o figură insolită a boemei băcăuane, în perioada ei de glorie „ateniană” si că a fost elogiat la debutul său în revista „Luceafărul” (2 august 1975), de criticul G. Dimisianu, care observa în poemele încredintate tiparului „o senzatie de preaplin sufletesc, de tumult lăuntric abia stăpînit, de comprehensiune în limita exploziei”. Destinul său ar fi fost cu totul altul dacă manuscrisul volumului încredintat Editurii Albatros, în 1976, ar fi urmat cursul firesc spre publicare si nu ar fi alimentat cimitirul sertarelor cu „refuzati” de asa-zisele exigente propagandistice ale cenzurii, pe seama căreia puteau fi puse însă si năravurile balcanice ale redactorilor. Victor Croitoru nu seamănă în poezie cu nici unul din poetii Bacăului, de ieri sau de azi, a fost un solitar si un singular, iar retrospectivele culturale destul de numeroase în urbea lui Bacovia merită să-l...
21 poezii, 0 proze
Berceanu Gabriel-Codrut
Copil mare, batran reumatic cu tichie de neintzarcat, doi ochi - unul deprins cu strada, altul cu poezia piele bine harshita in batalii de doi lei Nascut la Dunare, umblat mult, mereu plecat si de foarte putine ori intors de-a binelea. Castigat premii literare, publicat, scris, nescris, scris, nescris, scris... Am un prieten pe care il cheama Cezar si care s-a batut vitejeste cu militzia bulgara 23 de ani din care imi amintesc 20 2 tentative dintre care una nu mi-a reusit casa pe pamant un frate si multe idei Umblu cu un vagon de sticle goale in spate Si va urlu pe la porti: M-am apucat iar de scris....
23 poezii, 0 proze
SSim
M-am născut într-o zi frumoasă de duminică în Vatra Dornei. Poate acesta este adevăratul motiv pentru care iubesc albul și iarna... Nu-mi știu calea și nu-mi cunosc destinul, dar îmi plac culorile vieții, cred în bunătatea semenilor și în iubire.
32 poezii, 0 proze
Vlad Maria
Am doar 15 ani... Varsta la care incepi sa vezi realitatea cu alti ochi. Varsta la care incepi sa deosebesti binele de rau,albul de negru. Nu multora le place sa vorbeasca despre ei insisi. Sunt de parere ca poti incadra un om intr-un anumit stereotip doar discutand cu el,vazandu-i modul de gandire, si nu catalogandu-l din prima sau judacandu-l dupa aspect.
4 poezii, 0 proze
Ligotchi Ovidiu
Am aparut din iubire si am fost intampinat in primele zile de viata cu un covor multicolor de frunze uscate, intr-o frumoasa zi de septembrie, langa aleile Copoului lui Eminescu. Adolescenta mi-am petrecut-o iubind tot ce era frumos in jurul meu:prieteni,parinti,scoala,natura. Pasii sortii m-au purtat pe multe meleaguri, care de care mai frumoase si mai primitoare, dar freamatul reantoarcerii la locurile in care ai inceput sa iubesti nu l-am simtit decat in Iasul plin de istorie si poezie, oras in care e foarte greu sa nu scrii o poezie si sa nu admiri toamnele aburinde de deasupra Colinelor Cotnarului si primaverile exuberante ale livezilor de meri ce inconjoara orasul. Facultatea si tot ce a insemnat studii tehnice le-am desavarsit in Iasi, lucru de care sunt mandru. Poezia a ramas in sufletul meu ca reflexia iubirii pe albul colii de hartie.
8 poezii, 0 proze
Gerocob
Pasionat de cuvinte, fie că sunt în stare naturală, fie că sunt cultivate: atât timp cât transmit ceva, înseamnă viață. Cu gust de verde, sau în maroniu tomnatic, sub raze de soare văratic, sau împins în albul fulgilor de nea, rămân pentru mine izvor. Îngenuncherea mea, în a bea de aici, nu e nimic mai mult decât setea imensă, pierdută din existența atâtor ființe. Nu caut iluzii, nici risipire, ci sunt aici, ca umil rod, al viețuirii... Mi-ar plăcea să vă spun că mâine voi fi alfel. și mai sus. Însă, atât timp, cât orizontul îmi definește căutare, mă bucur că sunt.
21 poezii, 0 proze
albul-umbră
de Alina Emandi
ieri aveam trei icoane cu margini aurite tu le-ai întors cu fața spre Dumnezeu preț de-o ultimă iubire mă iartă n-am știut că prin oameni bântuie lupi cu umbră albă tot mai deasă am rostit despre...
Cerez Bucovinu, do Huțulcinu – Prin Bucovina spre tărîmul huțulilor
de Cristina Rusu
&&& m-am trezit din vis cu gura plină de pământ vâscos stau la fereastră văd cum moare planeta levitez cu o aura vineție împrejur întotdeauna ceilalți sunt reci vrei un suflet călduros ca al tău ți-e...
sonet erotic (I)
de Puiu Constantin
Þipătul orizontului disperat a pierit, Albul de giulgiu cu aripi de ger Demult a trecut peste margini de cer În țara laponă-i pustiu nesfârșit. Lapona-i ascunsă în blănuri de ren În iurta ce-i punct...
calatorie in alb
de OSSIAN
alb spre alb cu alb se-ngana uitarea mea prin ceata de-i vis ori febra ori real e cugetul mi-i interzis vorba inapoi mi-o iau povara ma darama ma apasa tarat in jos alunec nesperat de-i vis sa spuna...
Cărbune
de Corneliu Traian Atanasiu
Ici colo cîteva trăsături rătăcite, întrerupte - și ele subțiate, pierite, stinse în alb. Dungi strecurate anevoie, trudnic, poticnit - amuțite. Pete ușoare, reazem de umbră pentru albul spornic,...
Falling...
de Raluca-Stefania Mihai
Luminile grele ale orașului stins se jucau pe chipu-i obosit când își amintise de viața de dinaintea lăsării întunericului. Nu putea distinge din acel film decât o cameră în care fericirea se...
Ochii din umbra morții
de Stelian STANCU
E neagră starea de păcat Albul a dispărut din cale N-a mai rămas decât un dat Din amintirea vieții tale. Ochii stingheri adesea apar În față, la-nchinare Nu mai e timp pentru un dar Ea ruga e prea...
Umbra matinala
de Andrada Ianosi
Umbrele-fantasme ale mâinilor albe îmi trezesc umerii încă adormiți și albul se strânge în pungi de somn; Om de cearceaf de sub care dimineața își întinde leneșă corpul neterminat; Somn ce mă naște...
Fără umbră și fără urme de cuvinte pe buze
de Mihaela Merchez
am oprit toate orele pe care le-am purtat un an întreg la încheietura mâinii pielea ceasului și pielea mea noapte și zi împreună așteptându-te același puls și același parfum pătruns în carnea mea...
Umbra
de Baluta Elena
Admir unduirile umbrei mele ca pe niște senzații de dor ce îmi frâng trupul. Am uitat să privesc cerul și albul lui calm din acea zi în care am descoperit că umbra mea e vie! Că vorbesc cu ea și mă...