Fără umbră și fără urme de cuvinte pe buze

am oprit toate orele pe care le-am purtat un an întreg la încheietura mâinii pielea ceasului și pielea mea noapte și zi împreună așteptându-te același puls și același parfum pătruns în carnea mea până la albul os orele acelea frumos aranjate în cerc s-au strâns la un loc într-un loc de unde nici tu nici eu nu le-am putea smulge decât sângerând până la moarte unele sunt acum acuzatori tăcuți tic-tac-ul lor din alt timp l-au pierdut și se sting alte ceasuri sunt mereu cu mine unul îmi strânge brațul stâng tot mai tare tot mai larg și mai luminos cercul orei ... și-a strecurat degetele în părul meu m-a privit, a plâns, mi-a luat umbra să-i țină de cald și s-a înserat picătura de apă aruncată în mare sau grăuntele mic de nisip din tornadă nu sunt mai neștiute decât mine - femeie fără umbră și fără urme de cuvinte pe buze - sunt doar un glas râzând fericit în marele văzduh și respirat de oricine, oriunde