"alb și buze roșii" – 19518 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
Ttudor
volum de poezii "chrestinism in alb si negru" 2004
4 poezii, 0 proze
Dan Sova
Nascut intr-o familie cu pretentii intelectuale si materiale, ale caror asteptari nu trebuiau spulberate, in cele din urma am dat gres. De atunci vad lumea doar in alb si negru, amgindu-ma insa pentru a ma mentine. Cum am avut si inca am tot ce imi doresc, deja devenit banal, iar in urma socului, am scos capul de sub paturica...incepand sa scriu doar in urma impulsurilor revenite din trecut. Accept critici insa nu inseamna ca trebuie sa si raspund...ce simt scriu. Acum imi risipesc linistit viata la liceu. Nu scriu pentru nimeni, ci simt nevoia sa si impartasesc...doar un egoist trecator care nu da doi bani pe cei din jur si nici nu asteapta altceva de la ceilalti: "O secunda mai puternica decat o viata de om";"Viata omului nu e afara, ci inlauntru, in suflet..Ce-i afara e indiferent...nu exista..numai sufletul exista. Cand nu va mai fi sufletul meu, va inceta sa mai existe tot restul...restul";"Si totusi restul hotareste soarta sufletului meu..Si restul depinde de alt...
3 poezii, 0 proze
stoican ana maria
M-am nascut in Voineasa-Valcea si-mi lipseste muntele!Am obtinut locul III pe tara in 1995-"Tinere condeie" sectiunea poezie.Incerc sa public un volum de versuri intitulat "daca nu e alb si negru "(lipsa de fonduri deocamdata:)!!)...Traiesc si-mi place sa fac asta!
1 poezii, 0 proze
Arhip Cibotariu
Au innebunit salcamii De atata primavara, Umbla despuiati prin ceruri Cu tot sufletu-n afara Si l-au scos de dimineata Alb si incarcat de roua Cu miresme tari de ceruri Smulse dintr-o taina noua Au innebunit salcamii Si cu boala lor odata S-a-ntamplat ceva imi pare Si cu lumea asta toata Pasarile aiurite Isi scot sufletul din ele Pribegind de doruri multe Calatoare printre stele S-a-mbatat padurea verde Nu mai e asa de calma, Tine luna lunguiata Ca pe-o inima in palma Nu-mi vezi sufletul cum iese In haotice cuvinte, Au innebunit salcamii Si tu vrei sa fiu cuminte?
0 poezii, 0 proze
DRDragomir Rodica
Nepoata de tarani invartejiti in a pamantului munca,crescuta in ograda plina de oratanii si invatata ca oamenii ,,de la oras" sunt prea ocupati pentru a mai simti fericirea lucrurilor simple. 3 rugaciuni m-a invatat tataia,3 rugaciuni stiu si acum. Continui sa spun seara,inainte de culcare: ,,Tatal nostru", ,,Crezul" si ,,Inger,ingerasul meu". Din ce in ce mai rar totusi.Nu mi-s bigota,dar cred intr-o fiinta superioara care,din spusele mamaiei,s-ar numi ,,Dumnezeu". Cu ,,D" mare. M-am jucat ,,cu puta in tarana",am facut baie in garla,cozonaci din lut si friptura din ciocanei de porumb,dansam pe langa geamul caminului cultural- pe atunci discoteca-,incalecam sania dis de dimineata iar seara ma infruptam din placintele coapte in soba si laptele proaspat muls de la Joiana. Il primeam,din cand in cand, cu mare bucurie pe nenea care parca in fata portii un Oltcit alb si ma pupa pe frunte.Tin bine minte ca intr-o vara mi-a adus ochelari de soare cu rama din plastic alb. Dar cu mult mai...
24 poezii, 0 proze
SCScarlat Callimachi
Scarlat Callimachi (n. 20 septembrie 1896, București - m. 2 iunie 1975, București) este un scriitor român în vecinătatea mișcării de avangardă, cultivând o poetică între constructivism și expresionism. A fost licențiat în drept și a fost gazetar în presa comunistă, colaborând la Facla, Chemarea, Clopotul și altele. A fost redactor-șef la revista Punct și director al ziarului Glasul nostru din Botoșani. În 1933 a fost închis pentru pamfletul Căderea Babilonului. Opera Frunze, 1920 Tăceri imobile, 1921 (copertă și ilustrații de Dall Zamphiropol) Alb și negru, 1927 Erotice, 1933 Octombrie 1917, Colecția Orizont, București, 1946 (cu un portret și două desene de Aurel Mărculescu) Căderea Babilonului, E.S.P.L.A., București, 1956 Un călător prin U.R.S.S., Editura de Stat pentru literatură și artă, București, 1960 Ritmuri de clopote, Editura pentru Literatură, București, 1968 Adus de la http://ro.wikipedia.org/wiki/Scarlat_Callimachi_(scriitor)
5 poezii, 0 proze
MFmaricica frumosu
cândva am învelit jumătate de kilogram de primăvară într-un ziar alb-negru și acum citesc despre morți
111 poezii, 0 proze
GDGeorgiana Duțǎ
Am venit pe lume in a 17-a seara din luna iulie,pentru ca era cald si luna plina.Anul nu l-am ales eu,ci mama mea care a decis:1982.Necesitatea de a scrie s-a nascut in mine, inainte de a invata alfabetul, pe vremea cand imi inregistram poeziile pe casete audio.Spun necesitate, pt ca scrisul a fost o forma de a evada din colivia de aur, de a compensa visele ucise inainte de a prinde contur si nu in ultimul rand o reala terapie a tuturor tulburarilor sufletesti.Dupa ce am studiat temeinic abecedarul am scris 3 volume de poezie Petale de toamna, Alb incert si Eden si infern, ganduri si un roman Vara aceea.Am absolvit liceul teoretic Eugen Lovinescu, Universitatea Bucuresti, Facultatea de Psihologie si stiintele educatiei, masterul Terapie si recuperare in psihopedagogia speciala, in cadrul aceleiasi facultati. De 3 ani lucrez la o scoala speciala ca si consilier, profesor psihopedagog.Am ales sa ma dedic acestor copii, in speranta ca printre ei voi gasi macar o frantura din copilaria...
23 poezii, 0 proze
ATAlexandra Alb Tătar
~ n. 15 iulie 1981 ~ locuiește în Tg. Mureș ~ psihoterapeut/ profesor psiholog ~ licențiată a Facultății de Psihologie, Universitatea din București; Master în Psihodiagnostic, Consiliere și Psihoterapie; Formare în Psihoterapii cognitiv-comportamentale; Formare în Psihoterapie pozitivă ~ e-mail: alexandratatar@gmail.com * dă-mi un nume ce-a adormit într-o barcă plutind înspre ceruri în noapte cum te caut esență de mult dinainte s-o știu te zbăteai printre șoapte ** aș fi o poveste fără sfârșit și toți ar cunoaște-o fără s-o citească o carte scorțoasă din care-ar cădea albastre petale de nu-mă-uita *** când te trezești în penumbra umană privește mâinile ce modelează chipul pseudooamenilor oamenii se cunosc după problemele pe care le sculptează dimensiunea forma spiritul singurul algoritm inalterabil cioplit doar din lumini **** suprarealitatea se pedepsește cu închisoare în demență e o infracțiune asupra minților ce nu au inocență nici înălțimea s-o atingă lărgimea s-o cuprindă lumina...
148 poezii, 0 proze
LȘLaura Șoltuzu
Laura Fărcaș a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca (Sculptură) în 2003. A studiat cu maeștri ai artei ca Teodor Șalar din școala maestrului Ion Irimescu și Aurel Terec din școala maestrului Romulus Ladea. Este Art Director la Lorette.ro® Laura are o experiență îndelungată ca designer grafic și stilist. Într-ale scrisului nu se datorează îndrumării nici unui profesor sau personaj. E de una singură și nu-i pare rău.
41 poezii, 0 proze
alb și buze roșii
de Vali Nițu
de jur împrejur atâta alb în contrast cu roșul buzelor ne privim față-n față pentru a nu mai putea vedea trecutul uneori așa de alb alteori prea roșu arar împletit o dată-n an alb și roșu mărțișor. e...
Ganduri nocturne
de Ohm
vrei sa ma iei de nevasta?...ar fi nemaipomenit...ai fi asa de fericit...ne-am fi casatori in india, cu matase si clopotei si as dansa pentru tine...as purta o fusta simpla si frumoasa, orice culoare...
Strugurii
de Vasile Dumitru
- Tot! Un bob nu rămâne, ori vă leg de salcâm! O voce aspră, ușor răgușită. În spatele nostru e nea Gică, nebunul satului și paznicul viei de lângă pădure, via cea mai râvnită de noi, copiii care...
La o ceașcă de fericire, amestecată cu dragoste...
de Oana Izbașa
O mână catifelată se-ntinde spre lingurița rece care zăcea pe masă. Degete lungi o ating, ridicând-o încet, încet... și o aruncă în borcănelul cu miere. Lingura pătrunde în el, delicat, alunecă-n...
Menuet pentru al saptelea trandafir
de Felix Moga
Menuet pentru al saptelea trandafir sau A e g o n i a Orice asemanare cu personaje sau fapte reale ar putea fi intamplatoare Liberi, degajați de legile greoaie ale societații noastre noi suntem...
Menuet pentru al saptelea trandafir
de Felix Moga
Menuet pentru al saptelea trandafir sau A e g o n i a Orice asemanare cu personaje sau fapte reale ar putea fi intamplatoare Liberi, degajați de legile greoaie ale societații noastre noi suntem...
Femeia vremurilor de altădată
de Mariana Stratulat
Femeia vremurilor de altădată Adora noile mode pe care demimondele le afișau pe bulevarde, Veșmântul alb de mătase fină, ce-i proteja sufletul fără pată. Și, rochia de mătase ce-i cădea-n cascade....
Grădina albă
de magdalena chirilov
Brrr..…, e frig! Suflu pe geamul aburit și, prin cercul format de respirația caldă, mă uit afară cu un ochi. A nins, totul este alb și intact, natura a încremenit. În fața ferestrei, pe o ramură...
Noaptea unui vis în subsolul conștiinței – Povești cu vieți triste (7)
de Covaci Oana Maria
Un alb sclipitor rotund și viu îmi străpunge ochii. De data asta sunt eu. Goală în propriile mele cuvinte. Despopoțonată de circul facerii din jurul meu, desfăcută de polenul lumii și împlinită în...
Eminesciana
de Balan Sabina
Trupul alb i se mlădie ca un fulg de nea în iarnă, A ei gură, buze roșii ne-ncetat la ea mă cheamă Și de vin, și de m-apropii, simt parfum de roze coapte În a nopții dulce negură se aud încet doar...