"Zidarul timpului" – 1703 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
FAFlorența Albu
Florența Albu (n. 1 decembrie 1934, satul Floroica, comuna Vâlcele județul Călărași - d. 3 februarie 2000 la Spitalul Fundeni, București) - a fost un poet român. 1948 - 1952 Liceul Gheorghe Șincai București 1952 - 1957 Facultatea de Filologie 1963 - 1965 angajatã la ziarul "Scânteia tineretului" 1965 - 1995 angajatã la revista "Viața românească" Între anii 1953-1955 frecventează cenaclul Theodor Neculuță; 1955 - debutează în publicistică la revista "Tânărul scriitor"; 1959 - nu i se permite publicarea unui volum cu versuri dedicate Bărăganului; 1961 - publică volumul "Fără popas"; 1962 - publică volumul de reportaje "Câmpia soarelui". Alte volume: Măști de priveghi (1968), Arborele vieții (1971), Petrecere cu iarbă (1973), Elegii (1973), 65 poeme (1978), Kilometrul unu în cer (1988), Himera nisipurilor, Roata lumii, Euri posibile. Despre creația sa și-au spus părerea de-a lungul timpului: Iorgu Iordan, Ion Băieșu, Marin Preda, Maria Banuș, Nicolae Manolescu, Dan Cristea,...
16 poezii, 0 proze
AGAdrian Alui Gheorghe
Adrian Alui Gheorghe (n. 6 iulie 1958, Grumăzești, Neamț) este un poet, prozator și publicist român. Adrian Alui Gheorghe s-a născut la 6 iulie 1958, în loc. Grumăzești, jud. Neamț. Absolvent al facultății de filologie din cadrul Universității "Al.I.Cuza" din Iași, specializarea Română – Limba latină cu licența în anul 1986, cu teza "Paradigma erosului în poezia lui Ovidius"; îndrumător: prof. univ. dr. Traian Diaconescu; Doctor în Filologie din anul 2004 cu teza "Tinerețe fără bătrînețe și sentimentul tragic al timpului" (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași); coordonator: prof. univ. dr. Petru Ursache Activitate profesională: - 1977 – 1982: operator chimist la CFS Săvinești, miner la Livezeni, Lonea și Petrila; 1983 – 1989: profesor de limba și literatura română la școlile generale din Țibucani și Pipirig, profesor îndrumător, catedra de creativitate din cadrul Clubului Copiilor din Piatra Neamț;1989 – 1990: redactor la ziarul “Ceahlăul” din Piatra Neamț;1990 – 1991: consilier la...
5 poezii, 0 proze
GDGeo Dumitrescu
Geo Dumitrescu (n. 17 mai 1920, București - d. 28 septembrie 2004) a fost un poet și scriitor român. A urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie, impunându-se în lumea literară încă din primul an de studii. Debutează, în 1941, la doar douăzeci și unu de ani (cu placheta Aritmetică). Cinci ani mai târziu îi apare Libertatea de a trage cu pușca, conținând poeme scrise între anii 1940-1943. Publicat după încheierea războiului, volumul (care purta inițial titlul Pelagra) fusese scris în timpul acestuia, însă cenzura îi interzisese apariția. A fost și un talentat gazetar, profesiune căreia i s-a dedicat încă din tinerețe, când a fost redactor la ziarul „Timpul”, apoi la mai multe ziare și reviste literare, printre care Flacăra, „Almanahul literar” (Cluj), „Gazeta literară” (devenită „România literară”). A mai colaborat și la alte publicații, începând cu „Vremea”, „Curentul literar”, „Kalende”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Viața românească” și continuând cu revistele...
59 poezii, 0 proze
VIVirgil Ierunca
Virgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru, n. 16 august 1920, Lădești, Vâlcea – d. 28 septembrie 2006, Paris) a fost un critic literar, publicist și poet român. A fost căsătorit cu Monica Lovinescu. O dată cu studiile universitare, a debutat în ziaristică, în 1939, la ziarul Timpul, unul din cele mai importante cotidiane bucureștene din acea vreme. Între 1940 și 1944 colaborează la principalele reviste literare și la săptămânalul Vremea, cu o rubrică intitulată "Caiete franceze", în care îi prezintă pe scriitorii francezi din rezistența împotriva ocupației naziste. Din anul 1943 deține o rubrică asemănătoare în ziarul Ecoul și colaborează la revistele Kalende și Preocupări literare. În 1942, propria sa revistă literară, Albatros, este suprimată de cenzură pentru tendințele ei democratice. După război, Virgil Ierunca scoate revista Agora împreună cu Ion Caraion, revistă de cultură internațională, care este suprimată deja după primul număr de cenzura comunistă, din cauza unui...
5 poezii, 0 proze
ȘDȘtefan Augustin Doinaș
26 aprilie 1922 – 25 mai 2002 Născut în comuna Caporal Alexa din județul Arad, Ștefan Augustin Doinaș a fost unul dintre poeții cărturari, o figură de maestru olimpian, amintindu-ne de scriitorii altor vremuri. În timpul studenției clujeano-sibiene din anii războiului, a fost unul dintre componenții de seamă ai Cercului Literar de la Sibiu și a semnat chiar "Manifestul" acestuia, care a apărut în ziarul "Viața" în 1942. A debutat în 1939, cu o poezie, în "Jurnalul literar", câștigând apoi, cu volumul "Alfabet poetic", în 1947, premiul Lovinescu. Volumul însă nu a mai apărut, din cauza instaurării comunismului, eveniment tragic ce l-a trimis în spatele gratiilor, pentru convingerile sale, și pe poet. Astfel încât Ștefan Augustin Doinaș a reușit să debuteze în poezie abia în 1964, cu volumul "Cartea mareelor", în care trecea de la baladă la o poezie cerebrală. Din cărțile sale ulterioare de versuri, care i-au consolidat un renume de autor fundamental al poeziei românești, menționam...
61 poezii, 0 proze
VBVasile Til Blidaru
Topograful epigramist Vasile Til Blidaru, născut la 1 ianuarie 1949, a îmbrățișat din fragedă tinerețe catrenul epigramatic, debutând în ziarul local Viața Buzăului. Ca membru al U.E.R. s-a dedat la acte de umor în "Lumea Epigramei" (volum antologic publicat de U.E.R.) și în diverse reviste: Spinul, Papagalul, Post-scriptum, etc. iar în anul 1997, în urma unei lovituri de stat... pe gânduri, a devenit președintele Atelierului "Amprenta", cel dintâi cenaclu al epigramiștilor buzoieni. A rămas și va rămâne, până ce "moartea îi va despărți", fidel Zânei Ironiilor, promisiunea fiind pecetluită de următorul catren: Timpul epigramei Când sunt cuprins de nostalgie Și văd în jur atâtea drame Încep să scriu o poezie Și-mi ies mai multe epigrame.
2 poezii, 0 proze
MMMircea Micu
Micu Mircea s-a născut la 31 ianuarie 1937 în comuna Vârșand, județul Arad, pe granița cu Ungaria. Tatăl a fost ofițer de Jandarmi, mort în timpul războiului, mama casnică. A copilărit și și-a făcut școala primară în satul vecin, Grăniceri, la un unchi al său după mamă. Având în familie doi intelectuali, crescuți în spiritul Școlii Ardelene, beneficiază de lecturi literare so-lide. În 1950, se mută la Arad, urmează un an cursu-rile Liceului „Moise Nicoară“, după care se înscrie la Școala Pedagogică de Învățători. După absolvire, frecventează cursurile Facultății de Filologie, vreme de trei ani. Se angajează în învățământ, la Șiria (satul lui Slavici), predând ca profesor su-plinitor. Își dă definitivatul în Surdo-pedagogie. Ocupă, rând pe rând, postul de redactor la Stația locală de radio, redactor la ziarul local din Arad. În 1965, vine în București și este angajat la Uniunea Scriitorilor, unde a ocupat diverse funcții administrative, până în 1989. A lucrat și la Asociația...
9 poezii, 0 proze
OGOctavian Goga
Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, (pro-nazist și anti-semit și prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920. Octavian Goga s-a născut la 1 aprilie 1881 în satul Rășinari, de pe versantul nordic al Carpaților, în casa cu nr. 778 de pe Ulița popilor, fiul preotului ortodox Iosif Goga și al soției sale, Aurelia, învățătoare (și colaboratoare în tinerețe la ziarul Telegraful român și la revista Familia). Între anii 1886-1890, Goga a urmat școala primară din satul natal, avându-l învățător pe Moise Frățilă, intelectual patriot, prototipul posibil din poezia Dascălul, așa cum sora sa, Victoria, stinsă de timpuriu, a fost prototipul din Dăscălița. Cea mai mare parte a vacanțelor, așa cum povesteste autorul în diverse texte autobiografice, și le-a petrecut în satul natal al tatălui său, Crăciunelu de Sus, jud....
98 poezii, 0 proze
CȘConstantin Ștefuriuc
(5.05.1946, Udești, Suceava – 1994, Suceava) „… un nostalgic fragil, cu himera adolescenței în priviri, un imagist volubil, cu ecouri romantice în auz, un liric suav, cu veleități amânate” – Laurențiu Ulici, în „România literară”, 25.01.1984. „Poezia …este expresia unui spirit genuin și iscoditor, naiv entuziasmat de miraculosul spectacol al lumii. De un imagism frenetic, versurile alcătuiesc un tablou antropomorfic, care impresionează prin asociațiile neașteptate, amintindu-l pe Ilarie Voronca…” („Literatura română contemporană”, vol.I, „Poezia”). Studii de ziaristică la București. Debutează cu poezie la ziarul „Zori noi” din Suceava. Colaborator la: „România literară”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Bucovina literară” etc. Plecat dintre noi înainte de vreme („Timpul trece,/te petrece,/dinspre leagăn,/înspre rece” - manuscris), Constantin Ștefuriuc și-a petrecut ultimele clipe într-un pat de spital, iar ultimele sale cuvinte au fost: „Doctore, te rog, dă-mi o...
2 poezii, 0 proze
DDDaniela Parvu Dorin
Sunt psiholog si scriu pentru si despre suflet. Eu scriu de când mă știu. Consider că alături de poezie viața mea e un concert unic. Am debutat în revista liceului - “Năzuințe și împliniri” - în anul 1980. Am publicat, mai apoi, versuri în reviste și în publicații literare de prestigiu (Cronica, Convorbiri literare, Poezia, Suplimentul artistic al Scânteii Tineretului, Viața, Monitorul Cultural, Timpul, Observatorul) și în diverse Antologii. Am publicat două volume de versuri: -Mi-e nervul aprins (1995) și -Arta de a plânge (1997). După 1995 m-am alăturat revistelor online, blogurilor și grupurilor de literatură de pe Facebook - dar nu numai - descoperindu-mi astfel vocea mea personală :(Agonia.net, Insemne culturale, Basarabia literară, Negru pe alb, Poezii de suflet, Cenaclul Noduri și Semne, Universul prieteniei, Cronopedia, Citatepedia, Ziarul Lumina, Noul Orfeu, Ecoul, etc.). Nu mi-a plăcut niciodata ideea de “poezie feminină” sau invers.Cunoașterea și coborârea în sine nu au...
153 poezii, 0 proze
Zidarul timpului
de Victor Vicos
În zadar zidarul zidește, ura din iubire, și minciuna din adevăr. Uneltește iadul cel pavat cu trăiri înmiresmate Zidarul cu ochii timpului se uita la Eros ca la Evora cum fardează dalele din iad....
Frumosul castel
de ion untaru
Moto: Făcut-am castelul acesta Fărâmă legând de fărâmă Și-acum când e gata, prieteni Priviți-l ce trist se dărâmă Adrian Păunescu - Castelul Își rupe din suflet zidarul Punându-și ades temelie Din...
Frumosul castel
de ion untaru
Moto: Făcut-am castelul acesta Fărâmă legând de fărâmă Și-acum când e gata, prieteni Priviți-l ce trist se dărâmă Adrian Păunescu - Castelul -------------------------- Își rupe din suflet zidarul...
În căutarea timpului de-atunci
de Cristina Lițoiu
Cadavre împrăștiate într-o lumină tulbure Urcau spre viața de dincolo De ei Într-o lume a judecății imparțiale A trupului, a gândului, a zilnicei fapte Și-n discernământul conștiinței Nu exista decât...
Mașina timpului, o chestiune serioasă
de Johnny Opera
http://www.evz.ro///social/?news_id=167928 Nu există îndoială că mașina timpului este un subiect fascinant, la fel ca și civilizațiile dispărute. Însă majoritatea argumentelor aduse de către ing....
Împotmolit în fluxul timpului
de Anton Potche
Și încă o poveste din arhivele fostei cetăți Ingolstadt, și tot anul 1871. Printre cei 9.000 de deținuți de război era și căpitanul francez Alfred de Beaurepair . El a scris o carte despre...
Din memoriile Evei
de Atropa Belladona
A.B (ziarul Ziua): D-nă Eva, v-aș ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre apariția dvs.în Rai. Eva: M-am născut prin geneză, varianta veche a ingineriei genetice. Mie mi-ar fi plăcut să ies din...
Despre examene si examinare
de Rodica Stanila
Despre examene și examinare De-a lungul timpului s-a încetățenit ideea că pentru a promova un test, un examen, un interviu trebuie să înveți multă carte, să dispui de numeroase cunoștințe. Am...
Teodor Dume, cartea nr. 35:tata îmi vorbește prin lacrimi
de Teodor Dume
ISBN 978-630-6607-42-6 Teodor Dume: poezia-joc și caruselul Timpului „Cu un căntec de sirenă Lumea ’ntinde lucii mreje” Mihai Eminescu Doar patinând pe suprafața noului volum semnat Teodor Dume –...
Bogdan Groza- caută urgent, lumină!
de Maria Prochipiuc
Locuiam nu de mult în gazdă, aveam vecin un anume jurist care uneori o mai făcea și pe-a jurnalistul și apărea în Ziarul de Vineri... în zi de post. În marea majoritate a timpului se ocupă de...