Din memoriile Evei

A.B (ziarul Ziua): D-nă Eva, v-aș ruga să ne spuneți câteva cuvinte despre apariția dvs.în Rai. Eva: M-am născut prin geneză, varianta veche a ingineriei genetice. Mie mi-ar fi plăcut să ies din capul lui Adam, precum Minerva din capul lui Jupiter, dar, din păcate, Adam n-avea nimic în cap…iar pe mine, deja m-avea în coastă… B.D. (Evenimentul Zilei): Cu ce vă ocupați timpul în acea perioadă? Eva: Adevărul este că am dus-o ca-n Rai. De exemplu, eu frecam menta, pentru că nu se inventaseră parfumurile. Ceva mai târziu, am descoperit arta culinară, așa că am început să toc verzi și uscate, în timp ce Adam plimba ursul. După ce am domesticit câinele, s-a diversificat activitatea… B.D. (Evenimentul Zilei): Vreți să spuneți că Adam târâia de zgardă un cățel prin Rai? Eva: N-ați fost atent, domnule, am spus c-am domesticit câinele. Pe Adam l-am domesticit mai tarziu și mult mai greu…Dar, lăsați-mă să răspund la întrebarea anterioară. Deci, astea erau activitățile principale, în restul timpului, stăteam la umbră. D.C. (Adevărul): La umbra cui? Eva: La umbra îngerilor. Deși se spune că sunt fără, erau destui pe-acolo care făceau umbră degeaba. M.R. (Antena 1): Apropo de îngeri, v-a plăcut vreunul? Eva: Nu, n-am fost slabă de înger. M.R. (Antena 1): Se făcea politică în Rai? Eva: În mod oficial, nu, deși, pot spune că o oarecare orientare politică de stânga, exista. M.R. (Antena 1): Puteți fi mai explicită? Eva: Sigur! În primul rând, mai toți dădeam cu stângul în dreptul, apoi, toți eram egali în drepturi, unii mai egali decât alții, în al treilea rând, ne filam unii pe alții, iar de opoziție nu putea fi vorba, căci era la dracu-n praznic. Ceva mai târziu a apărut și cel mai iubit fiu al poporului… L.D. (OTV): Arătați foarte bine pentru vârsta dvs., v-ați supus chirurgiei estetice? Eva: În secolul trecut, au existat câteva intervenții est-etice, pe care le-am suferit în blocul operator comunist. Cei de-acolo doreau să mă facă să aduc din ce în ce mai mult cu maimuțica darwinistă, dar, am avut mare noroc, m-au salvat masele. L.D. (OTV): Care mase? Eva: Masele de aer vestic. R.D. (Radio Romania Actualități): Soțul dvs. a murit de mult. Cum ați depășit momentul? Eva: Foarte ușor, în fond, se știe că văduvele trăiesc mai mult decăt soții lor decedați. C.V. (Curierul Național): Povestiți-ne despre măr. V-a interzis Dumnezeu accesul la Pomul Cunoșterii? Cum v-a convins diavolul să încălcați porunca divină? Eva: Nu m-a convins nimeni, eram deja convinsă că trebuie s-o fac, din clipa când Tatăl nostru ne-a spus clar, citez din memorie: « Poate dă dracu’ și mancați poame din pomul ăsta! » La care eu am înțeles imediat că era visul Tatălui nostru. M-am străduit doar să i-l realizez. M.S. (Prima TV): Puteți să ne dați mai multe detalii? Eva: Sigur. Într-o zi, stăteam la umbra Pomului. Adam adormise, iar eu mă plictiseam. La um moment dat, aud deasupra mea, o voce: - Pssssst! Pssssst! Singurică, singurică ? M-am uitat imediat în sus și atunci am văzut un șarpe, cu un aer foarte, foarte intelectual, pentru că purta ochelari. - Momentan, am raspuns eu, timidă. - Te-aș invita la o cafea, spuse el, dar nu știi ce-i aia. - Mai bine la ceva dulce, zic eu, deși, țin la siluetă. Dar, un fruct n-aș refuza… - Încearcă-l pe ăsta, mi-a zis el, e special, și mi-a întins un măr rumen. - Adică, cum, special? - E de contrabandă, a șoptit el. - Aaaa, am zis eu și, curioasă, am întins mâna, l-am înșfăcat și am și mușcat din el. Sincer, n-avea nimic special! Așa că m-am aplecat și l-am trezit și pe adormit: - Bă, papă - lapte, am spus eu către Adam, ia, mușcă de aici și, zi, ți se pare ceva deosebit la gustul ăsta? Căscatul de adormit a și mușcat din fruct, dar nici n-a apucat s-o facă bine, când, hop! A și apărut Tatăl nostru. - Ce-ați făcut, păcătoșilor? A strigat El, cu glas de tunet, încât bietul Adam, din sperietură, s-a și înecat cu bucățica aia. Am sărit imediat în ajutorul jumățății mele și, deși i-am dat câțiva pumni zdraveni în spinare întru ajutor, a fost în zadar, Tatăl nostru apucase să spună: Sta-ți-ar în gât, păcătosule! Și-acum, valea, că mă enervez și-mi stric imaginea cu voi! Să nu vă mai prind pe-aici! Degeaba am încercat noi să-i explicăm, ce, cine, cum, de ce, totul a fost în zadar. Am încercat și varianta cu aruncatul pisicii de la unul la altul, fac o paranteză, cred că atunci am pus bazele jocurilor politice viitoare, dar, atunci, n-a dat rezultate. R.D. (Radio Romania Actualități): Este adevărat că ați părăsit Raiul pe ușa din dos? Eva: Parțial adevărat, a fost o soluție sugerată de avocatul nostru, pro bono, pentru că la Poarta Raiului ne asteptau foarte mulți paparazzi, de la presa de scandal. Din păcate și-n partea cealaltă ne fila unul, despre care am aflat mult mai târziu, din Vechiul Testament, că-l cheamă Moise… T.R. (Europa Liberă): De atunci, ați mai făcut afaceri cu opoziția ? Eva: Sincer, pe mine mă mai apucă uneori dracii, iar alteori, chiar Adam m-a mai trimis la ei… T.R. (Europa Liberă): V-ați înșelat soțul ? Eva: La această întrebare, refuz să răspund. T.R. (Europa Liberă): Dar, dacă ați fi obligată să răspundeți, ce ați răspunde? Eva: Că toate fiicele mele, cu mici excepții, sunt foarte inteligente, iar excepțiile, cât și toți bărbații sunt, garantat, copiii lui Adam. R.B. (Jurnalul Național): Sunteți interesată de politică? Eva: Sincer, nu mă interesează. Femeile nu sunt făcute să facă politică, ele trebuie să facă turism: E mult mai plăcut să călătorești, de exemplu, din pat în pat, decât să migrezi din partid în partid. Din păcate, am spus-o ceva mai devreme, mai sunt și excepții, de care doar Adam e vinovat… A.V.(Rompres: Intenționați să vă întoarceți vreodată în Rai? Eva: Absolut! Între timp, au apărut niște polițe de achitat… A.V.(Rompres): Să înțelegem că vreți să-l înfruntați pe Dumnezeu ? Eva: O, nu, in niciun caz! O să vă lămuresc imediat și, mă adresez acum, în mod special, tuturor celor de sex masculin de aici și de aiurea: Băiețași, să vă intre bine în cap, dacă vă mai pune dracu, Doamne, iartă-mă, să îmi mai chinuiți fiicele, dacă îndrăzniți să le loviți, să le jigniți, să le calomniați, țineți bine minte, ce vă promite azi, mama vostră, data viitoare, băiețași, cactuși mâncați! Misoginilor! Lucifeeeeeeer, motănel, vino la mama!