Dorința unei mame

Risc, poate și afirm: Excepțională poantă!. Cuvintele \"bojdeucă\" și \"mucava\" au fost magistral alese pentru a întări poanta! Adică, să fie acolo, o casă, mică, sărăcăcioasă (bojdeucă), dar totuși \"de piatră\", iar \"casa de piatră\" (deja cu celălalt înțeles, de căsnicie trainică, să se mențină în condițiile în care femeia dirijează totul, iar bărbatul este \"de mucava\".
Catrenul \"nu sună rău\", în general, deși încalcă o mică regulă a ritmului (mulți, inclusiv eu, ar spune că s-ar putea trece peste ea, cu atât mai mult cu cât nu vrem să se piardă o poantă remarcabilă). Primul vers începe cu două cuvinte monosilabice. Știința poeticii spune că în această situație, cuvintele se accentuează după cum are interesul cel care face versificația, dar, de regulă, cuvintele mai importante (substantive, adjective, verbe) ar fi bine să fie accentuate, iar celelalte particule, ajutătoare, să fie neaccentuate. În cazul de față, mai important este \"rog\" și mai puțin important este \"mă\"...
Aștept și alte păreri. Până atunci, felicitările mele sincere!

Știu ca nu am reușit încă să te mulțumesc, dar perseverez. Vrând- nevrând îți voi mai da de lucru. Am convingerea că, sunt oarecum pe drumul cel bun. Față de acum trei luni când am descoperit \"Agonia\" și habar nu aveam ce inseamnă cu adevărat epigrama, te asigur că, am învățat extrordinar de multe lucruri, în special de la tine și de la alți agoniști remarcabili ( nu dau nici un nume, pentru a nu scăpa din neatenție pe cineva).Ai puțină răbdare și ai să vezi!
Pe 23.01.08, am început sî scriu catrene, care acum mi se par complet aiurea.
Pe 30.05 08, am luat contact cu \"Agonia\". Aceasta este toată experiența mea literară. Nu îmi dau seama dacă am reușit ceva cât de cât remarcabil pâna acum, dar simt și gândesc altfel alături de voi.
La buna citire!
Ion

Nu înțeleg de ce ai schimbat ordinea cuvintelor, dacă ritmul de pronunțare a lui \"mă rog\" este tot ca înainte, cu \"mă\" accentuat și \"rog\" neaccentuat.
În prima varianta, parcă, ai avut:
\"MÃ rog DOAM-ne LÂN-gă VA-tră\",
iar acum ai:
\"DOAM-ne... MÃ rog LÂN-gă VA-tră\".

Dacă doreai să faci modificări, trebuia să le faci astfel încât, citind cu accentul firesc, versul să înceapă cu silabă accentuată, să continue cu neaccentuată, apoi această alternanță să se repete, dar, în cadrul ei, \"mă\" să fie neaccentuat, iar \"rog\" accentuat. Păi, dacă pronunți firesc, fără versuri, neaparat, cum spui \"mă rog\", pe care cuvânt accentuezi?
Oricum, am subliniat că, parcă neregula nu mi se părea chiar atât de mare și se puteau \"închide ochii\".

Dacă nici acum nu merge, o șterg!
Ion

Păi, eu spuneam că mergea chiar și în prima variantă, dar acum, merge și mai bine! Ca dovadă, faptul că nu mai este în \"Atelier\"!
Felicitări, încă o dată!
Cornel

Iata si parerea mea:
Epigrama asta fuse
Cea mai buna a lui Ruse,
Dati-i domnilor, o stea!

Lui Ruse dați-i multe stele
Cum pe umeri a avut,
Ca iute lui Rodean să-i spele
\"Dosărelul\" de mamut.

:P