Teoria, ca teoria...

Mă bucur că mă ai în gând
Și tac scriind și scriu tăcând.
E.S.

Și tac scriind și scriu tăcând.
E.S.

Înțeleg, dorești Olimpul
Înspre el în salt țîșnești
Și, scriind, pierdut-ai timpul,
De nici n-ai când să gândești!

Îți spun, înăbușind suspine:
Pot pierde bani, pot pierde timpul
Și pot să pierd chiar și Olimpul
Doar ca să te câștig pe tine !
E.S.

Aceste versuri ce mi-ai spus
Si-mi suna, inca, in timpane,
Vor sta, candva, nespus de sus
Pe rafturi. Invelind borcane...

Trecând prin vasta-i teorie,
Vă spun că omul ăsta-mi place:
Nu c-ar fi bun atunci când scrie,
Dar e grozav atunci când tace!
Tropa

Îmi placi cum scrii n-aș zice nu
(Mi sembra che sei stata tu...)
Dan și Dante

Alooo, Eugene, aici e Agonia, nu 6 din 49! Si nici matrimonialele!

Aceste versuri ce mi-ai spus
Si-mi suna, inca, in timpane,
Vor sta, candva, nespus de sus
Pe rafturi. Invelind borcane...
(Atropa)

Bella Donna

Îți dăruiesc a mea candoare
În versuri simple, temătoare,
Să învelești, ca mângâiere,
Cu ele un borcan de miere.
E.S.

din constatări făcute-n timp... scrise pe "hârtie virtuală"!

Multor litere "stângace"
Le țin loc-un apostrof
Însă omu-i (doar când tace)
Veritabil filozof.

Tratament cu atropină
(După sfaturi doar băbești)
De urmezi, ai doar o vină
Și n-apuci... să-mbătrânești.