Masochism... proverbial
Nu-i de criticat bărbatul Ce-și dorește o nevastă, Căci din Rai l-a-mpins păcatul Să își bage sula-n coastă…
Teoria, ca teoria...
Trecând prin vasta-i teorie, Vă spun că omul ăsta-mi place: Nu c-ar fi bun atunci când scrie, Dar e grozav atunci când tace!
Hap(ciu) terapeutic
Belladonna e un hap, Însă asta n-ar fi bai, Dar îți dă dureri de cap. Mai ales, dacă nu-l ai.
Soare…cu dinți
Nu vreau astăzi să insist Cum lucrează el dantura, Dar rămâi ca la dentist, Numai cât deschide gura.
Nihil novi sub sole
Nu sunt poet, deci nu-i o dramă, Că nu am scris vreo epigramă, Dar alții, de-ntinează genul, Îi calc și fac, așa…CA TRENUL.
Atu
A ajuns, de bună seamă, Azi, un AS în epigramă, Iar problema ce-o ridică E, mereu, DAMA. De PICÃ!...
Scrisoarea unei văduve, către Moș Nicolae
Mi-ai adus, mânca-te-ar gaia, Ani de-a rându’…vorba aia! Însă, azi, asta-i ideea: Vreau ca dar, o…vorba ceea!
Excesul de vit. A(aaaaaaaaaa!) dăunează grav românilor
Cu așa un handicap, Mie-mi vine să m-ascund: Ne cam sar ochii din cap... De la morcovul din fund.
Bătrânească
Când ți-s membrele oloage O concluzie învinge: Capul face, capul trage, Dar niciunul nu împinge…
Megastructuri…în agonie
De pe lună se zăresc - În virtutea vredniciei – Zidul Mare, chinezesc Și catrenele-Agoniei.
Învățătură biblică
Atât de sus e înălțat, Că bustu-i proaspăt dezvelit Mi-a amintit ce-am învățat: Să nu mă-nchin la chip cioplit!
În Olimp, pe muntele lui Venus
Că Venus a ieșit din spumă, Mi s-a părut ușoară glumă, Mai mult, în schimb, mă miră haru’ Ieșit din pana lui Rotaru!
Chipurile...
Să distingi mereu în viață - Când norocu-ți dă binețe - Dintre-acei ce-ți cântă-n față, Pe acei cu două fețe…
De-acum, dracu ne ia!
Colo-n Rai, la Poarta mare E-un anunț plin de clemență: Închis pentru renovare, Apelați la concurență!
Nou-născutul și criza
Când speram și eu că-s gata Să mă nasc, am o surpriză: Înapoi mă-mpinse tata, Care, cred, fugea de criză!
Coșmarul
Se făcea c-al meu mă plimbă Pe la doctori, fel de fel, Că vroiam cercel în limbă Și-n buric vroiam cercel! Un spital era și-o curte, Pe ce stradă, n-am habar, C-uneori, din ultra…scurte Dai
Concurs Sibiu 2009
Unui europarlamentar din Bucovina Parlamentează de mai an Ca cetățean european, Dar când ajunge în iatac, E tot supus austriac! Steaua ciobanului deasupra Bruxelles-ului?! L-or
net fashion
anul acesta se poartă roșul roșul buzelor mușcate ochii nu se poartă ci se scot sunt buni ca semn de carte uitat la pagina cu tuelea cine pe cine lasă, mă, că ți-o plătesc! ce text de
Unui fost dictator
Azi e mort și-un monument Tot în minte mi-l aduce, De aceea, evident, Din respect, îi trag o cruce!...
Declarație de...
Deși-i știu părul alb și anii, Îi spun deschis cât mi-e de drag, Căci e știut, nu doar titanii, Dar și nebunii se atrag!
Nemulțumire
Vă spun astăzi cu alean Și cu multă jale, vouă: Doar de Paști, odată-n an, Tot românu-i tare-n ouă!
Destăinuire
Eu l-am iubit enorm, încât I-a fost iubirea mea, povară Și nu se chinuia atât, Dar, n-a vrut, dracului, să moară!
Păstorel către organizatorii concursului epigramatic
Acest concurs, aici e drama, Nu ne salvează epigrama, Ciocniți, mai bine, păhărelu’ Și-aduceți, ce s-a scris, la Bellu!
Modestie
Din mii de epigrame,-aș spune, La modul simplu și concis, Că-mi aparțin doar cele bune, Pe care, însă, nu le-am scris!
Unor epigramiști începători
Nu vă fie cu necaz Când, abia ieșiți din fașă, Faceți glume fără haz: Am aflat că râsu’-ngrașă!
Fost-ai, lele…
Zice-se că, la o vreme, Mulți uităm ce-nseamnă sexul. Numai eu n-am a mă teme: Port mereu cu mine DEX-ul.
Autorilor antologiei de epigrame și “ părintelui ” Sorin Olariu
Popa nostru cic\' ar vrea Azi, să scoată cartea care, Pare-a fi o treabă grea. Sau, mă rog, o treabă mare.
De Moș Nicolae
Nu mai sunt demult fetița Care-atât la Moș ținea: Azi, e goală cizmulița... De-aia-mi bag picioru-n ea!
Lui Ion Diviza
N-ar fi necesară viza, Nici hotare și nici lotcă, Dacă ar afla Diviza Că pe Prut se varsă vodcă.
Lui Sorin Olariu
Popa nost, bată-l norocul, A schimbat de-o vreme placa: Nu mai dă cu busuiocul, Ci îi dă cu Busuioaca.
Epigrama și epigramiștii
Epigrama-i ca femeia, Ca și dânsa, are fani, Dar la ei sare scânteia După șaptezeci de ani!
La noi, ca-n codru
Ar putea destui să jure, Dac-ar mai găsi curajul, Că se fură ca-n padure… Dar ne fură peisajul!
Lămurire
Cum sunt uitucă, mă abțin Să-mi numar anii ce s-au dus: Mereu îi pun în buletin... Și uit mereu unde i-am pus.
Unor epigramiști
Când umoru-i prea ascuns, Nu le acuzați talentul. Să se râdă, e de-ajuns Doar a le privi portretul...
Autorilor antologiei de epigrame și “ părintelui ” Sorin Olariu
Un volum, jos pălăria! Chit că nu m-au tras la sorți, Le admir din plin tăria: Unu-i popă, restu-s morți.
Nicolae Bunduri și Postul Crăciunului
La popă-am mers fără fasoane Să-mi dea în Post niște canoane. Mi-a zis zâmbind în colțul gurii: - Citește-l, fi’că, pe Bunduri!
