"Zboară spre rădăcini" – 10157 rezultate
0.02 secundeMeilisearch
CKcristina kudor-bandi
Sincer nu stiu ce sa scriu, sunt o fata de 17 ani din Mures care, dintr-o intamplare, s-a apucat sa scrie poezii. Apoi aceste poezii au fost citite de ale persoane care apoi m-au convins sa le trimit la un concurs... Sunt o persoana normala, imi place sa scriu, sa citesc, sa desenez, sa fotografiez si o multe alte lucruri, lucuri pe care nu le voi spune acum pentru ca as ocupa prea mult spatiu :) eu sunt eu. doar atat. o imagine intr-o oglina, un gand ce zboara spre vremuri mai bune, nestiind ca din departare cineva suspina dupa o atingere.
3 poezii, 0 proze
Ecaterina Chifu
Am studiat la Lic. M. Eminescu din Buzau si la Universitatea din Bucuresti, la Facultatea de Limbi Straine. Sunt profesoara de limba franceza si am publicat 8 carti mentionate in "Dictionar de Scriitori Contemporani", edituraonline, reteaua literara. Am cateva texte pe site-ul Asociatiei Romane pentru Patrimoniu la edituraonline. Am in manuscris doua carti "Emigranta" varianta romana si franceza si "Noi doi", ultima inspirata din drama elevului si a profesoarei de limba romana, in romana si franceza si alte romane de calatorie"Croaziera pe Mediterana" "Concediu la munte","Concediu la mare".Caut editura profilata pe carte pentru tineret. Acum trimit niste sonete CHIFU ECATERINA Pseudonim: SPERANȚA CARTEA SONETELOR SONETUL I DORURI Ard doruri în mine, doruri de foc, Gândesc la viața trecută, viitoare Mă întreb mereu de ce al meu noroc De-l am, prinde aripi spre alții să zboare. Iluzii ne facem mereu, tot mereu, Credem că alții ne iubesc, dar cât doare, Când vedem a lor înstrăinare Și ce...
1 poezii, 0 proze
IMIv Martinovici
n. 10 mai 1924, Ploiești d. 24 iunie 2005. Poet și traducător. Volume: ”Cercul de aur”, poezii, E.P.L., 1966; ”Ca să fii stea”, poezii, E.P.L.1969; ”Ochii și ploile”, poezii, Ed. Cartea Românească, 1972 / Premiul A.S. Brașov; ”Pe sub arcada porții negre”, proză, Ed. Albatros, 1972; ”Antologie din lirica românească modernă”, Iugoslavia, 1973; ”Euridice”, poezii, Ed. Cartea Românească, 1976, Premiul A.S. Brașov; ”Am lăsat graurii să zboare”, proză, Ed. Militară, 1979; ”Întoarcere la Nausicaa”, poezii, Ed. Eminescu, 1979; ”Albastrul flamingo”, proză, Ed. Militară, 1979; ”Eterna auroră”, poezii, Ed. Cartea Românească, 1981; ”Spre Delfi”, poezii, Ed. Cartea Românească,1986; ”Eupalinos”, versuri, 1996, Verlag Munchen, premiul revistei ”Observator” din Munchen; ”Avatar”, poezii, Ed. Signata, 1999; Traduceri: Rabindranath tagore, ”Grădinarul”, poezii, E.L.U., 1961; C. Aimatov, ”Primul învățător”, proză, E.L.U., 1964; Fr. De la Motte-Fouque, ”Undine”, proză, Ed. Minerva, B.P.T, 1968; Antoine...
1 poezii, 0 proze
zmeul zmeilor
2 poezii, 0 proze
Stratulat Claudiu
Buzele reci ale ghetii care zboara ... seamana cu infernul dulce al versului ...
62 poezii, 0 proze
Feru Emilia
Trandafirul tainic de Feru Emilia Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Ce mi-au pătruns în inimă și în ființa-mi toată. Cine știe dacă nu parfumul M-a făcut să tresar ca dintr-un somn de moarte, Cine știe dacă nu mormântul Mi s-a deschis ziua în amiaza mare? Și soarele orbit de a sa strălucire Vrea să-i facă loc prin umbra deasă Și, lăsând în urma ei doar iubire- Razele de aur ce o înconjoară. Albul petalelor îmi dau iar aripi Să zbor, să fug în lumea mare Și ca un transcendent al nemuririi Un înger sfânt îmi dă crezare. O lacrimă ce din adâncuri iese Ca un izvor senin al veșniciei Se prelinge lin printre petale Și curge ușor crescându-mi aripi… Plutind în seninătatea măreției Petalele ca o volbură limpede zboară Și-n calea lungă, dură a vegherii Infinitul dragostei o împrospătează. Trandafirul tainic m-a trezit într-o zi Eram doar eu în grădina-nmiresmată Miresme cu flori de câmp și trandafiri Speranță,...
8 poezii, 0 proze
Mihai Nebeleac
romancier ucrainean născut în Rona de Sus la 17 ianuarie 1949, decedat la 18 februarie 2003 Poetul și prozatorul Myhailo Nebeleac s-a născut la 17 ianuarie 1949 în comuna Rona de Sus, județul Maramureș, într-o famile de țărani. «M-am născut între munții albaștri/ din aleanul cântecului de oier,/ pe unde timpul șerpuie într-una, doar în răsuflări de primăvară/ apropiindu-se cu sete/ de cofa cu apă rece/ pe unde ierburile zboară/ tot printre șiruri de cocori…», va scrie într-una din poeziile sale, despre locul său de naștere, care a devenit pentru Myhailo Nebeleac alfa și omega a scurtei și neliniștitei sale vieți – «Aici este liniștea nașterii mele,/ aici este soarele plopilor mei,/ aici începe urcușul/ drumului meu către stele!..» Drumul către stele al poetului, ajuns el însuși o «stea» a literaturii ucrainene din România s-a dovedit a fi nedrept de scurt și deseori un «urcuș» greu. După terminarea școlii elementare din satul natal, unde-l avea profesor de limbă și literatură...
0 poezii, 0 proze
MDMelania V. Ducar
"Piatra" "Piatra este un om in care alt om si-a bagat mana ca intr-o manusa si la intors pe dos ca pe o manusa!" "Daca pleci la drum lung" "Daca pleci la drum lung nu-ti lua mainile cu tine, lasa-ti cerul la ma-ta ascunde cosciugele la tine acasa sa nu le vada viitorii morti cu ochii lor Daca pleci la drum lung nu smulge copacul din radacina si nu gasi adevarului vina si mortii, mormant Daca pleci la drum lung desbraca-ti timpul ca o rufa desbraca-te de pasarea ce zboara fa ca piatra sa fie o tufa fa ora ta sa fi fost odinioara Daca pleci la drum lung fa-te cuvant, si numai cuvant si numai cuvant daca pleci la drum lung" Nichita Stanescu
21 poezii, 0 proze
khalina khalina
Un suflet care vrea sa zboare din lanturile slabiciunilor umane...
2 poezii, 0 proze
DADiana Aliman
Chiar dacă vorbele tale Îmi tulbură seninătatea privirii Ca niște nori negri,pe cerul violet de toamna Sufletul meu continua sa zboare Asemenea unui porumbel alb...
24 poezii, 0 proze
Zboară spre rădăcini
de Dacian Constantin
întinde-mă pe pământ alungă-mi trufia de a respira aerul ce ți-e numai ție dat spintecă-mi tăcerea cu literele tale vii vorbitoare rotunde moi stăpânește-mi nevoia de a fi recunoscută ca aripă a ta...
ecou
de ana maria ciubotariu
ecoul plesnind stanca colturoasa, firava, singura floare tremura varfurile brazilor scurt vibreaza purtand ecoul spre radacini adancurilor soarele impinge masivul rostogolindu-l parca peste valea...
Gara,ignoranța,,,
de Morar Florin Teodor
Gara,nu ignoră niciodată pe nimeni,toți își pot alege destinația,fără ca ei să îi pese,dreptul de a alege, de ați dori o destinație îți aparține în totalitate.Nepăsarea ei este născută,din prea multă...
Meditații
de Nincu Mircea
Pământul în care sau din care se naște omul, devine și rămâne un spațiu sacru, adică sănătos atât timp cât este în-cântat, adică prea-mărit. Colindele sunt mijlocul cu ajutorul cărora, atât aceia...
Vreau să devin vântul
de adela calin
Privesc acum prin fereastra rotundă picuri mari și negri ai ploii de ieri. Care încă mai curge. Și vin de undeva, neliniștiți și rari, parcă ar vrea să se piardă în sine. Vin – umbre. Mă gândesc că...
hai hui oricum, in directia batjocurei
de FLOARE PETROV
După 21 ani de la renaștere( revoluție) iată, anul acesta în decembrie trecem pragul primar al adolescentei- studioșii responsabili la aceasta vârstă termină o facultate, deci un proiect și poate mai...
aspectul neurologic al vulturului
de Ileana Popescu Bâldea
uneori liniștea se lasă ca un vultur pe umărul drept îi simt respirația de pradă când îi desenez pe cioc întrebările - sub gheare pielea mi se încrețește de spaimă țip a timpan spart neuronii se...
Baladă pentru Umbre - roman
de Amelia Mociulschi
Autocarul rulează cu viteză pe șoseaua ce pare sau chiar este udă. Aceeași câmpie strivită sub mormanul de ceață ca un imaginar tărâm între realitate și vis se prelinge pe spațiul ferestrei. Așa ar...
Aleksandar Stoicovici – pelerin spre lumină
de Maria Prochipiuc
AleksandarStoicovici... - [Aleksandar] Mi-am început incursiunea mea poetică cu prima poezie postată de tine. Încă de la titlul poeziei Delfinii primăverii imaginația începe să se joace cu mine… și...
fereastră spre eden
de Anisoara Iordache
-există zbor în doi? aripile-nu cumva, devin ruginite ferăstraie, care adâncesc singurătatea? -zborul în doi e asemeni îngerilor... atunci nu vei mai dori să guști din fructul interzis. ochii tăi nu...