"Vreme de mentă" – 20177 rezultate
0.04 secundeMeilisearch
MFMichel Foucault
Michel Foucault ( 15 octombrie 1926 – 26 iunie 1984 ), filosof și istoric francez a cărui operă, catalogată drept postmodernistă sau poststructuralistă, a avut puternice ecouri în filosofia și istoria științei, psihanaliză, sociologie. Foucault s-a născut în 1926, la Poitiers, Franța. În 1946, la vârsta de douăzeci de ani, a fost admis la Ecole Normale Superieure, unde a studiat filosofia cu Merleau-Ponty și a obținut trei diplome: în filosofie (1948), psihologie (1950) și psihopatologie (1952). În 1954-1960 a predat franceza la Universitatea din Uppsala, apoi a lucrat pentru scurtă vreme la universitățile din Varșovia și Hamburg. În 1960 s-a întors în Franța ca titular al departamentului de filosofie al Universității Clermont-Ferrand, iar din 1970 a fost profesor la College de France din Paris. A murit în 1984. Maladie mentale et personnalité (1954) Histoire de la folie à l'âge classique - Folie et déraison (Istoria nebuniei în epoca clasică, nebunie și nesăbuință), (1961)...
14 poezii, 0 proze
Harry White de Danciu
intreaga Prefață a lui Ștefan Doru Dăncuș la cartea \"Sânt pentru ca Este\" Au apărut în vremurile noastre, pe planetă, milioane de cărți și tot atâtea milioane de monumente ale prostiei și orgoliului de-a fi scriitor cu orice preț. Pădurile pământului au fost exterminate cu sălbăticie pentru a se tipări pe lemnul lor disprețul și aroganța unor indivizi care, în fața Creatorului, descalifică specia umană. Nu este prima dată când spun că lemnul plânge de durere când este imprimat cu stupizenia și obscenitatea umană și vibrează fericit atunci când se aplică pe el cerneala tipografică a Înaltului. Cartea lui Harry White de Danciu a bucurat lemnul sacrificat pentru a fi editată, afirm acum, când piața literară e plină de surogate subordonate mentalității de tarabă. E timpul altor cărți, a venit vremea ca “glorioasa literatură” să apună, să întâmpine cu respect o altă ordonare a literelor, cuvintelor, frazelor și sensului acestora. Omenirea trebuie să învețe altă limbă, una universală,...
0 poezii, 0 proze
GAGrigore Alexandrescu
Grigore Alexandrescu (n. 22 februarie 1810 Târgoviște- d.25 noiembrie 1885 București) a fost un poet și fabulist român. S-a născut la Târgoviște, în anul 1810, în mahalaua Lemnului, fiind al patrulea copil al vistiernicului M. Lixandrescu. Rămâne orfan și sărac, dar de mic e deștept, cu o memorie extraordinară. Învață greaca si franceza. Ajuns la Bucuresti, este elev la pensionul Sfantul Sava, fiind coleg cu Ion Ghica. Face cunoștință cu Heliade. Uimește pe toți prin talentul său poetic. Va sta și acasă la Heliade, care-i va publica prima poezie Miezul nopții în Curierul Românesc, urmată de elegia Adio la Târgoviște. O vreme, a fost ofițer, dar a demisionat (1837). Din pricina unor scrieri (Anul 1840 și Lebăda și puii corbului) este inchis in temnita. A ocupat funcții mărunte. În 1848 e redactor al ziarului Poporul suveran. În ultimii 25 de ani de viață a fost marcat de alienare mintală. A murit sărac la București în anul 1885. debutat cu poezii publicate în „Curierul Românesc” condus...
37 poezii, 0 proze
TLTeofil Lianu
Mulți dintre poeții afirmați înainte de cataclismul anilor 1944-1945, mînați de un imbold ireprisibil de supraviețuire (firește, lirică), și-au abjurat crezul tinereții. Unii, cu surle și cu trîmbițe ori cu penibile autoflagelări, alții, autoînșelîndu-se (voind să să creadă că n-o făceau decît într-o măsură infimă, fără importanță), alții, în fine, căutînd o nouă identitate, necunoscută cerberilor din edituri. O identitate gîndită, probabil, provizorie, menită abandonului la sperata venire a dezghețului. În acest ultim mod a procedat “iconarul” Teofil Lianu, care devine la mijlocul anilor ’50 poetul ce se adresează îndeosebi copiilor Teofil Dumbrăveanu. Văzuse lumina zilei la 11 (12, după unele surse) decembrie 1908, în ținutul Sucevei (Capul Câmpului-Păltinoasa). Din cauza războiului, purtat multă vreme cu încrîncenare în Bucovina, părinții săi - țăranii Glicheria (născută Olaru) și Grigore Coștiug - nu-l pot da la școală. Ar fi învățat, astfel, să citească abia pe la 14 ani, după...
2 poezii, 0 proze
DGDan Giosu
REPERE, Nr.116 29 ianuarie - 5 februarie 2002 Vine o vreme în viața unui individ (fie el masculin, feminin sau, la alegere, androgin) când doar cărțile mai sunt în stare să calmeze și să liniștească tot ce au tulburat ceilalți. Și când spunem cărți, spunem \"Scândura lui Afansol\" a lui Dan GIOSU. Unul dintre prozatorii care ar putea cu ușurință să fie încadrat la optzeciști de către o istorie riguroasă a literaturii. Un simplu cititor, însă, străin de periodizări sau clasificări savante - ar remarca, fără îndoială, că proza scurtă la care s-a înhămat Dan Giosu, se bucură de puternice accente de umor și absurd, ceea ce pentru noi înseamnă deja mult, dacă nu cumva totul. Ioana BRADEA Un prozator neobișnuit Proza poeților sare de obicei peste cal. Și fie că acest cal este un cal de lemn, cal de bătaie, cal beat sau treaz, ea poate fi bună, proastă, realistă, fantastică, suprarealistă, avangardistă, expresionistă, metaforică, sarcastică, absurdă, toate la un loc; poate fi oricum, poate...
0 poezii, 0 proze
NCNeacșu din Câmpulung
Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung este cel mai vechi document păstrat scris în limba română. Ea a fost descoperită în 1894 de Friedrich Stenner în arhivele din Brașov unde se pastrează și astăzi. Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung către judele Brașovului Hanăș Begner a fost redactată probabil în 29 - 30 iunie 1521 la Dlăgopole (numele slav al orașului Câmpulung-Muscel). În scrisoare nu este menționată data, stabilirea acesteia făcându-se pe baza evenimentelor istorice descrise și a persoanelor implicate. Din acea vreme mai există și alte documente istorice privind campania de cucerire a Ungariei a sultanului Soliman al II-lea. Scrisoarea se încadrează în ansamblul istoric al relațiilor foarte strânse dintre negustorii sași din Brașov și cei din orașele din Moldova și Țara Românească. Numele lui Neacșu Lupu este menționat deja într-un document din anii 1510 -1512 în legătură cu un proces de datorii pe care îl avea cu negustorii brașoveni. Hans Benkner este cunoscut ca jude sau...
1 poezii, 0 proze
ETEmil Tudorache
Un maltrator de cuvinte, care simte nevoia să scrie (de la 10 ani) și nu știe ce scrie (nici la 25). Trecător printr-o facultate de jurnalistică și un master de comunicare (evident, la SNSPA), actualemente făuritor de site-uri. Atins de șansă la finele anului 2002 când am debutat în revista Convorbiri literare, recidivând în 2003 și 2004, de data asta, și în săptămânalul U.S.R.-ului din ziarul Ziua, ca apoi, epuizat, să iau o scurtă pauză de vreo 2 ani. Devenit membru cu acte în regulă al comunității poezie.ro (așa se numea pe vremea mea) la începutul anului 2002, martor la propria-mi metamorfoză de la simplu membru la tânără nesperată speranță apoi instigator la revoltă și mai apoi martir-dezertor iar la final anonim la -10 nivel, am căzut în capcana de a crede că această comunitate poate fi prima mișcare literară virtuală pentru care poezia transcede granițele cuvântului. Nostalgic după era mea, acum aproape dispărută, cu prieteni câștigați datorită acestei comunități cu care am...
104 poezii, 0 proze
EDElia David
Născută în 1970, la Buzău. Locuiește în Constanța și este de profesie medic psihiatru. Este căsătorită și are două fetițe. Și-a început activitatea literară pe vremea studenției ca redactor al revistei Facultății de Medicină. Scrie în principal povești și poezii pentru copii, poeme într-un vers, ocazional, epigrame. A colaborat la diferite emisiuni culturale de radio. A publicat versuri în diverse reviste literare, printre care: “Examene”, “Cafeneaua Literară”, “Fereastra”, “Haiku” și “Draga mea, pentru copii”. Mențiune la Concursul “Ion Creangă”, 2009, Premiu special la Concursul "Titel Constantinescu" 2012. Castigatoare a concursului de debut "Adenium Start", 2015, cu vol. "Tara Parintilor cu Inimi de Aur". Contribuie din 2013 cu versuri/povesti scurte la rubrica "Paharelul cu nectar" a periodicului lunar "Calea Inaltarii" (editata de Parohia "Inaltarea Domnului, Targu-Jiu) Proiecte muzicale, in colaborare cu compozitorul Mircea Bucescu: "In seara aceasta se canta colinde" (2014),...
150 poezii, 0 proze
ITioan toderascu
Născut: 06.12.1959 - Costești, jud. Vaslui Membru al Uniunii Epigramiștilor din România (1999); Membru al Academiei Libere "PÃSTOREL" Iași (1988); Membru fondator al Cenaclului Umoriștilor "Valentin Silvestru" Vaslui (1994); Membru al Cenaclului literar "Ion Iancu Lefter" Vaslui. Debut publicistic - ziarul "Vremea Nouă", Vaslui - 1987; Volume personale: - "Pe drumul de costișe...", editura "Bolta Rece", Iași - 2001 - "Submarin pe patru roți", editura PIM Iași - 2010 Semnează în peste o sută de ziare și reviste din țară și străinătate; Prezent în 84 de culegeri și antologii de epigrame. Distincții: 1998 Premiul I - Concursul Uniunii Epigramiștilor din România (trim. II) Mențiune - Festivalul Național de Epigramă, Caransebeș 1999 Premiul I - Festivalul Național de Umor „Ion Cănăvoiu”, Târgu Jiu Premiul I - Concursul Uniunii Epigramiștilor din România (trim. IV) Premiul „Satiricon” - Festivalul „Eterna epigramă”, Cluj-Napoca Premiul ziarului „Gazeta Oltului” - Festivalul Național de Umor...
153 poezii, 0 proze
HBHeinrich Böll
Heinrich Theodor Böll (n. 21 decembrie 1917 – d. 16 iulie 1985) a fost unul dintre cei mai proeminenți scriitori germani după ce de-al doilea război mondial. Romancier și dramaturg Heinrich Böll a fost laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1972. Notă biografică: "Am vrut să scriu dintotdeauna, am încercat de timpuriu, însă cuvintele le-am găsit abia mai târziu," mărturisește Heinrich Böll. A inceput să scrie din copilărie, a publicat prima carte abia la 30 de ani, iar în 1972, la 55 de ani, a primit Premiul Nobel pentru literatură. S-a născut în 1917, fiind al optulea copil al unei familii care ura războiul. Primii bani care i-au căzut in mână a fost o bancnotă de un miliard de mărci, pe vremea când tatăl lui ridica de la bancă bani cu căruța pentru a-și plăti ucenicii. A luptat în al Doilea Război Mondial (inclusiv pe teritoriul României), iar drama provocată de demența nazistă a marcat opera sa. Heinrich Boll este, înainte de toate, un umanist: răspunsul găsit la ororile...
1 poezii, 0 proze
Vreme de mentă
de Alice Diana Boboc
Timpul s-a ascuns într-o pungă cu bomboane și doarme în gustul lui mentolat l-am închis acolo ca să fiu sigură că nu i se împrăștie aroma chiar dacă știu că așa tu nu ai cum să mă aștepți mă îmbrac...
Codruț Constantinescu și Aventura Magna a demitizării spațiului cărții
de Plopeanu Petrache
Suntem prinși între Scyllele și Carybdele vieții de zi cu zi și de foarte multe ori gândul vinovat că a trecut o vreme și încă o vreme de când nu am mai răsfoit o carte – în sensul concret al...
Sunt un om care nu mai crește
de Cristina-Monica Moldoveanu
sunt un om care nu mai crește, ci stă pe loc în bătaia vântului, în mine se adună praful și tutunul uscat din vremea de demult, când fumam țigări cu gust de mentă, astfel încât doar organele mele...
Morala adevărului și adevărul moralei în paradigma genezei
de Andrei - Tiberiu Măjeri
„Jones a făcut-o încet, cu premeditare, în baie, cu un cuțit, la miezul nopții...ce a făcut a fost să ungă cu unt o felie de pâine prăjită”. De la această capcană de limbaj și conotații propusă de...
"Paradox" – revista revistelor anticipației românești
de Marina Nicolaev
Paradox Revista Asociației "Wells-Timișoara" 40 pagini, Eurostampa, Timișoara ISSN 2285-7575 Science-fiction-ul sau anticipația din România are o tradiție recunoscută pe care o puteți afla din multe...
la vreme de seară
de Macovei Costel
aseară m-am trezit cu Regina Angliei în curte auzise că am o gradină deosebită și-n drum spre Operă (avea invitație la premieră la Don Paquale) a zis să intre să se convingă, să vadă. dar Majestate,...
Femeia din mine
de Remus Cretan
Începutul de lume se miroase Aventura are gust de mentă, Marginea lumii stă să se descoasă, Absența femeii e prezentă. Nesfârșitul trupului o așteaptă Totul e sub curgerea de vreme, Chircită-n mine...
Fluviata
de Irimia Balescu
FLUVIATA De Irimia Bălescu Apariția sau dispariția orașului Fluviata de pe fața pământului era un fenomen firesc, aflarea momentului însă era o chestiune de șansă. Nu același lucru se poate spune...
Vocalizele viermelui
de serban georgescu
Lumea de ”Dincolo” nu e chiar așa de departe Se poate zări uneori printre picioarele trecătorilor grăbiți pe trotuare umede, aglomerate, în băltoace, în ceafa unei fete absente, în șiretul descheiat...
Lunca florilor - IV -
de Emil Iliescu
Peste lunca Siretului primele sulițe ale zeului soare străpungeau cu aura lor de miere primăvăratică vălul subțire de ceață ce se ridica peste ape. Stoluri de lișițe și rațe sălbatice își încercau...